Page 3 - Bunul_Econom_1902_34

Nr. 34 . . ,, ' , _____________ BUNUL ECONOM , r Pag 3.

la castelul din Sasvăr şi va privi Olanda şi tripla-alianţă. Mi-
DIN LUME manevrele ce se vor face până în ziua nistrul-president olandez Kuyper a sosit
în Milano, unde s’a consultat cu mi­
de 17 Septemvrie. In Viena va fi
nistrul italian de externe în privinţa
primit la gară de chiar M. Sa Monarchul.
M . S a la m a h e v re le n a v a le . apropiatei alăturări a Olandei pe lângă
Marina de resboiu a monarchiei noastre statele, cari formează tripla-alianţă,
în anul acesta face manevre cu mult Tarul ameninţat. In Rusia a Olanda îşi teme coloniile de Anglia,
1 f ceea-ce a înduplecat-o Ia pasul acesta.
mai mari de cât până acum. La aceste produs impresie penibilă faptul, că Ţarul
manevre va lua parte şi M. Sa Imperatul a găsit pe masa de scris o epistolă
şi Rege al nostru, ceea-ce încă e rar dela «Comitetul revoluţionar rusesc». A d vo catu l poporului.
cas. In I Septemvrie M. Sa soseşte la Intr’însa ’i-se spune, că nu a fost încă
Plutele nu pot fi mai. largi de 8 şi
Pola. Cea mai interesantă problemă a osândit la moarte de comitetul central.
mai lungi de 36 stîngini. Pe 'plutele mai
manevrelor va fi debarcarea trupelor. II invită să introducă însă constituţio­ lungi de 10 stîngini se aplica b.^rem 3, ear’
Manevrele vor dura până în 4 Septemvrie. nalismul şi legi liberale. In cas contrar pe cele mai lungi de 20 stîngeni barem 4
va fi omorît. Ţarul a chiemat la sine cârmaci puternici. Plutele trebue să plutească
Contra emigrărilor. Guvernul pe ministrul deinterne Plevhe, cărui ’i-a una după alta cel puţin la depărtare de
regnicolar al Croaţiei a pregătit un imputat, că nu-’i destul de vigilent, deşi $ 0 —70 stîngeni şi cea din urmă să urmeze
tot drumul celei dintâiu. Două plute să
proiect de lege contra emigrărilor. are 10 milioane la disposiţie pentru
plutească una lângă alta ori să se lege una
Proiectul va fi desbătut în Octomvrje poliţia secretă. E de însemnat apoi, lângă alta, nu este iertat. Noaptea trebue
în dietă. Guvernul croat voeste să că la ultimul consiliu de miniştri a luat luminate cu foc, pentru orientare. Permisiune
pună pedeci emigrărilor, îngreunând parte şi marele duce Constantin, care pentru plutire se cere dela oficiul pretoria!
extrădarea paşapoartelor. Se va institui tocmai pentru liberalismul seu fusese respectiv, de unde se începe plutirea. (Ord.
apoi în Fiume un birou de emigrare, exilat din capitală la 0 moşie a sa în­ ministrului de comunicaţiuhe Nr. 10101 din
1880 şi Nr. 2362 din 1869. Nr. 45.689 §.
care va avea sucursale în toate oraşele depărtată.
38.39 din 1885 şi art. de lege XXXI. §.181
mai mari ale Croaţiei, şi care va avea
din anul 1879).
misiunea a contrabalansa lucrarea agen­
Reducerea manevrelor bul­
ţilor de emigrare. Prevenirea caşurilor de incendiu.
gare. Ziarul «Neues Wiener Tagblatt»
Nu este iertat ca nutreţurile şi productele să
F reten ie rom â n o-rn sea soă . Sub află din Sofia, că Bulgaria voia cu se îngrămădească în măsură prea mare printre
acest titlu ziarele maghiare aduc ştirea, ocasia serbărilor dela pasul Şipka, unde case şi dacă e cu putinţă treeratul să se în­
că flota română se va duce în curend s’a ridicat o biserică în memoria deplinească pe cât se poate afară din comună.
la Sevastopol, pentru a întoarce aceleia Ţarului liberator, să mobiliseze, pentru Nu e iertat ca cu ocasiunea căratului de
bucate, a nutreţurilor prin şuri, şopuri şi alte
visita dela Constanţa. In portul rusesc încercare, o jumătate din armată,
edificii economice să umble cineva fumând,
se fac mari pregătiri pentru primirea chiemând toate reservele, însă Turcia puşcând ori să facă foc. Chibritele [lemnuşele]
flotei române. ' a declarat, că dacă manevrele bulgare şi alte materii cari se aprind uşor trebue
ar lua astfel de proporţiuni, ea ar fi păzite de copii. La fiecare casă să fie totdeauna
P rin ţu l m o şte n ito r a l G er- obligată să ia măsuri militare la hotare. la îndemână un vas mare cu apă. Coşurile
■
f
■
.,
maniei va lua parte la manevrele din Pentru aceasta manevrele dela Şipka (hoarnele) să- se curăţe regulat; fiecare să se
asigure contra incendiului. [Ord. ministrului
Ungaria. Spre acest scop va sosi peste au fost restrînse.
de interne Nr. 3365 din anul 1869).
Viena, în patria noastră, unde va sta
Nu că, doar, noi voim bătaie, Cu talonul — peste mare. teitoare a faurului dela Calais. Seara la 9

oare 10 minute ajunserăm de-asupra por­
•Noi cu pace voim mai bine ; tului. Voind a coborî pe partea uscată dela
• Pentru-ce să dau într’însul? Cu ocasiunea sărbărilor de încoronare Calais am trecut peste oraş şi în întunecime
a regelui Angliei s’a făcut următoarea în­
• Dacă dă şi el în mine? ne-am lăsat până la 2500 urme. Atunci însă
treprindere interesanţă de voiaj aerian peste un vănt puternic porni dela apus, mănânduni-’l
• Ba şi-atuncia când au dat canalul mării numit La Manche. balonul spre mare. In întunerec nimic nu
•încă nu ne-am potrivit, Dr. Barton şi Gaudron aeronaţi s’au puteam vedea, am lăsat balonul să coboare,
urcat pe balonul construit după planul lui
• Că pe loc ce ne-au lăsat. când auzirăm de-odată vuietul valurilor
Barton. In Sâmbăta trecută Ia 4 oare şi 10
• Noi degrab am şi fugit; minute după-ameazi au pornit din Bechenham, răscolite de vânt, ba puteam observa, cum
• Că ce vrei să fi făcut? spumegă undele mării.
luptându-să cu mari primejdii, mai ales pe
• Nu-'i destul că ne-am bătut?! lângă ţărmurile Irancez, Aceasta e cea dintâiu Gaudron repede deschide atunci ven-
călătorie aeriană peste La Manche, despre tilui şl balonul începîi tot mai repede a
coborî. Marea urla îngrozitor, încât nu ne
care Barfon spune următoarele: înţelegeam vorbele. Când sosirăm ear’ cătră
• Ne-am bătut aşa bătaie, Când pluteam la înălţimea de 2000 uscat, am aruncat ancora, dar’ nu s’a înfipt
metri, avurăm parte de o privelişte admi­
•Ne-am bătut, zău, zice el, şi în celalalt minut o undă se isbl până în
rabilă. Din cele trei cutii pentru scrisori
• Că nici turcii nici tătarii corfa balonului. Spre noroc, ear’ ne urcarăm
aduse cu noi, cea dintăiu o lăsarăm să cadă
•Nu se bat într’aşa fel. la Leeds-Castle, a doua Ia Levisham, a treia până cam la 200 metri. In sfîrşit ancora a
la Dover. Aici eram seara la oarele 9 şi prins loc abia la 2 pălmi pe ţărmure. Neam
•Ne-am bătut aşa de-amarnic, cei trei-zeci, jumătate. Am văzut în toată pompa lui coborît, cercând ajutor. Am dat în dreapta
câţi am fost noi oraşul iluminat si năile. Peste puţină vreme, şi în stânga mergând prin ţîrfâ aproape un
» ’Şi-aşa bine ne-am purtat ne urcarăm la 5200 urme, balonul trecea cias, până dădurăm de o cârcimă, unde am
aflat, că suntem la depărtare de câteva miluri
•C’am rămas chiar tocma ’n tocm a: dânşii într'o neagră întunecime de noapte. Repede de Calais, pe teritorul unei comune mici. în­
doi şi la noi doi porni un vânt. Balonul o luă spre nord şi dată ce ne-am recules puţin, plecarăm să
• Dară nici că he-am lăsat. atât de repede Începu a se cufunda, încât găsim balonul şi cu ajutorul a câţiva oameni
trebui să dăm atară din greutăţile corfei. ni-a succes să ni-’I scăpăm de ruinare.
TU. D. STERANŢIA. In întunecimea neagră zărirăm lumina schin-