Page 4 - Bunul_Econom_1902_34
P. 4
Pag- 4 BUNUL ECONOM Nr. 34
Nutrirea şi îngrijirea puilor
tineri.
In ziua dintâiu după eşirea din găoace, puii nu au
lipsă de ale da hrană, deoare-ce mai au încă ceva gălbinuş
de ou în stomachul lor. După acest timp însă trebue Să
(fim cu o deosebită atenţiune la hrănirea şi îngrijirea lor.
Puii rău nutriţi şi piperniciţi nu ne vor da nici-odată
v 'v ' (Reproducerea interzisă).
pasări bune ouătoare şi uşor de îngrăşat. De aceea puii
vor trebui să aibă la îndemână totdeauna mâncare
(Urmare.)
sănătoasă şi apă curată.
In cursul clocitului vom îngriji ca ouăle murdărite
Această condiţiune este însă de multe-ori greu de
să fie totdeauna şterse cu o petecă (cârpă) sau burete
îndeplinit, mai ales când puii se cresc laolaltă cu pasările
muiate în apă căldicică. După 4— 6 zile dela clocit, vom
deja mari, care alungă pe cele tinere dela mâncare şi în
lua ou de ou şi-’l vom ţinea cătră lumină. Dacă va fi pe
grijitorul sau îngrijitoarea uită a le da de mâncare regulat
dinlăuntru încă galbin-deschis şi străveziu le îndepărtăm
şi deosebit, ca puii să se poată sătura bine. Acest ne
din cuib ca unele, ce nu sunt bune pentru clocit şi ca
ajuns se poate înlătura prevezend o cutie (ladă) pe una
cele rămase să fie mai bine acoperite de cătră găină. Dacă
din laturile ei cu un grătar de laţi (zăbrele), Priu care
puii nu ies după 20— 22 zile, atunci ouăle le muiem timp
poate trece un puiu însă o pasăre mare nu, Inlăuntrul
de 20 minute în apă caldă (ca laptele proaspăt muls) şi
acestei cutii să aşează mâncarea şi apa destinată puilor.
dacă observăm, că puiul face mişcări în ou, lovim coaja
cu o cheie sau altceva până-ce creapă coaja şi Ie punem Ne putem folosi în loc de cutie şi de un coş de nuiele
earăşi sub cloşcă. Ouăle în cari nu se simte mişcări, le în formă de clopot, prin ai cărui păreţi nu pot trece puii.
îndepărtăm dela clocit. De altcum găina nu ajută într’u In primele zile le dăm oue crude (nu ferte vîrtos)
nimica ea puiul să se elibereze din găoace. Este bine ca amestecate cu fârîmături de pâne sau făină de cucuruz şi
atunci când încep puii a eşi, să nu conturbăm pe cât se meiu muiat în lapte dulce. Pentru cele 2—3 septămâni
poate cloşca. Puii rămân cel puţin atâta timp sub cloşcă, mâncarea cea mai potrivită pentru ei sunt: urluealâ (păsat)
până-ce li-se usucă fulgii de cucuruz şi orz, apoi mei, fărîmături de pâne mai veche,
O deosebită grije trebue să avem la nutrirea şi în mămăligă, în fine salată (lăptuci), urzîci, foi de curechiu,
(varză) măcriş, foi de napi (sfecle), toate mărunt tocate.
grijirea găinilor în cursul clocitului. Cloşca va primi ca
Dela aceste apoi trecem treptat la mâncarea găinilor celor
nutremânt totdeauna grăunţe şi pentru a varia îi dăm
mai bătrâne. Carne tocată, rime, ouă de furnici, gândaci
câte-odată mâncare moale (mămăligă, pâne muiată, etc.)
de tot felul date mai rar, încă contribue mult la sănătatea
şi foarte rar ceva verdeaţă. Incuierea (constipaţia) ce se lor. Prea multă cărnârie produce diaree (cufurealâ). Ouă
iveşte de regulă la începutul clocitului, nu trebue să ne ferte vîrtos, lapte prins sau urdă sunt greu de mistuit şi
îngrijească. Când cloşca ese subţire afară sau are chiar produce la puii mici boale de stomac şi de ficaţ. Pentru
diaree (cufurealâ), este semn că ea nu se află bine. a ajuta mistuirea precum şi a spori desvoltareâ penelor şi
al oaselor este bine a le mai da oase şi sgârciuri zdrobite,
Când găina este singură în camera unde cloceşte
coji de ouă pisate, moluz măninţit etc.
’i-se pune în apropierea cuibului mâncare şi apă de băut,
de unde ’şi-le ia ea singură. Se întemplă însă, că cloşca, Apă curată şi totdeauna proaspătă este o recerinţă
este atât de preocupată cu clocitul că nu să scoală singură, indispensabilă (de care nu se poate lipsi) pentru pasările
de bunăvoie, de pe ouă, aşa că dacă nu ne îngrijim de tinere ca şi cele bătrâne şi mai ales când domneşte
ea, poate muri de foame. La astfel de cloşte, precum şi căldură mare, trebue schimbată cât de des peste zi.
de cloştele, ce trebue ţinute închise în cutii sau corfe, Vasele în care se pune apa să nu fie prea adânci, altfel
cum am amintit mai sus, este de lipsă a ne îngriji singuri, puii cei mici să pot îneca în ele şi este bine a aşeza în
zilnic, de mâncarea şi curăţirea lor. Nu le vom da drumul ele bucăţi de pietri, ca ei să nu se ude când voesc a bea. *
la mai multe sau chiar toate deodată ci pe rând. Pe Pentru-ca să avem totdeauna apă îndestulitoare şi totodată
lângă mâncare vom îngriji ca apa de beut să fie totdeauna proaspătă, ne folosim de sticle (uegi, glâji) pline cu apă,
proaspătă şi în care punem câteva bucăţi de fer ruginit • răsturnate cu fundul în sus în vre-o farfurie (teier), aşa că
apoi trebue să mai dăm ocasiune (prilej) ca cloştele să pe măsura cât scade apa în farfurie, tot atât se scurge
poată lua şi câte o baie (scaldă) de nîsrp amestecat cu din sticlă. Pentru a ţinea în posiţiunea aceasta sticla, ne
praf de var, cenuşe, ceva praf de tutun, floare de pucioasă folosim de un scăunaş cu tei picioare de sîrmă (drot) sau
etc. i Fără aceasta baie cloştele se umplu repede de in lemn găurit în fund, prin care trece sticla. Pentru între
secte şi ca urmare, ele numai zac pe ouă, care bine înţeles ţinerea sănătăţii» vom pune totdeauna în apa de beut
apoi se strică. bucăţi de fer, cuie vechi ruginite, pilitură de fer şi altele
asemenea.
s
