Page 3 - Bunul_Econom_1902_35
P. 3
Nr. 35 BUNUL ECONOM . ________ Pag 3.
Pentru câştigarea biletului de că gaura făcută cu stubeiul în mijlocul sto grame pentru un om matur). Toate acestea
venat trebue să se facă insinuările ia ofi gului, formează o bună râsuflătoare şi va feri să le facem cât mai în grabă.
ciul pretoria!' în cursul lunei lui Iunie; Pre stogul de stricăciune. Acest lucru îl putem Trebue împedecat cu ori-ce preţ a se
torul examinând aceste insinuări le. vidimeazâ face şi la stoguri de alte grâne ca şi Ia lua sânge, un obiceiu toarte rău şi care în
şi le înapoiază petenţilor, aceştia le duc la fân etc. caşul acesta totd auna omoară pe om.
oficiul de dare, de unde apoi li-se dă bile Să se ştie că persoanele cari au apli
tul pretins pentru vânat. Dacă vidimarea in Pentru a secate rugina de pe o- care la insolaţie sunt cu deosebire acelea,
sinuării i-se di neagă cuiva,"în contra acestei biecte nikelate, ungem obiectul cu două care transpiră [asudă] mult şi a căror pele
sentenţe se poate recura Ia comisiunea ad zile înainte cu untdelemn sau grăsime; după pe ferbinţili mări este uscată şi caldă.
ministrativă comitatensă în timp de 15/zile. aceea îl ştergem cu 6 pânză, aspră muiată in Dacă, cineva simte că va căpăta o in
(Art. de lege XXIII §. 31, 33, 38 din anul amoniac. Dacă mai rămân pete de rugină solaţie în timpul zilei, este necesar n-şi spăla
1883). punem cu băgare de seamă pe ele puţin a- capul cu spirt sau rachiu mai de multe-ori
cid cloihidric (spirt de sare), în care ş’a pus pe zi.
si apă şi imediat se şterge foarte bine. In
D I V E R S E fine obiectul se spală cu apă şi se freacă cu Mijloc, pentru a trezi pe cineva
cretă foarte fin pisată şi cernută. din. beţie. Se amestecă la un Ioc şi se dă
de beut deodată: apă curată de rîu 150 gr.,
Spălatul economic a rufelor. Disol-
vâm [topim] un chlgr. săpun ordinar în apă apă de mintă 20 gr. şi amoniac licuid 12
Unsoare impermeabilă (prin care
foarte ferbinte, ca să formeze o apă groasă picături.
nu trece apa) pentru hamuri negre.
ca uleiul. Când «oim a spăla rufele, punrm
Luăm: vaselină 40 gr., ceară galbenă 25 gr.,
din acest săpun topit în albia în care se Anecdote din vieaţa medicală.
lac pentru sculptură la mobile 15 gr., esenţă
spală rufele câte 40— 50 gr. la un litru apă,
de terebentină 20 gr. Vaselina şi ceara se
la care, mai adăugăm şi o lingură de masă
topesc, ear lacul şi cu terebentina se încăl O C o n s u l t a ţ i e .
plină cu esenţă de terebentină şi două lin
zesc într’un vas, care este pus în alt vas cu
guri de amoniac licuid (dela farmacie), ames — D-le doctor, ce să fac? Nici de stat
apă. In urmă se toarnă laolaltă. Să ne ferim
tecând totul cu o lopăţică de lemn. Rufele nu pot să stau, că mă dor picioarele, nici
ca, vasul cu terebentină să nu vină deadrep-
ce sunt a se spăla se pun în această săpU- de şezut nu pot, că mă doare şezutul, nici
tul pe foc, căci se aprinde uşor. de culcat nu mă pot că mă doare spatelâ
neală, se acopere albia şi se lasă rufele în
— Ce să fac?
ea două sau trei ore. După> acest timp se
— Dacă nu poţi nici să stai, nici să te
freacă rutele ca de ordinar, se clătesc în apă Medicul casei.
caldă şi se pun la uscat. Mirosul de tere culci, nici să şezi, spânzurâ-te I fu răspunsul
savantului doctor.
bentină şi amoniac dispare la uscat.
Insolaţiunile (soare sec, indisoare).
Vara pe căldurile cele mari se pot ivi foarte
Răsunătoare-pentru stog de oves des insolaţiuni, în care cas trebue să dăm Biblioteca „Bunul Econom".
Umed. Când clădim stogul, luăm un stubeiu noi primele ajutoare până-ce vine doctorul,
de albine larg şi deşert. Acesta îl punem în căci o neglijare în primele momente poate
mijlocul podinei în picioare cu gura în jos; uşor produce moartea bolnavului. Au eşit de sub tipar până acum
apoi începem a clădi stogul. Clădind tot tra Persoana lovită de insolaţie trebue ime broşurele:
gem la mijloc stubeiul în sus, până-ce ajun diat desbrăcată, întinsă pe pământ sau pe . , (
gem sub vîrf; acolo lăsăm stubeiul în stog, pat, udată cu apă cât se poate de mult şi 1. Nutreţurile ierboase, coSiturile (fâna-
făcând stogului vîrf bun. Astfel deşi se va expusă în curent mare de aer. Totodată i-se ţele) prepararea fânului şi păşunile. >
încălzi stogul, totuşi nu-i va fi nimic, pentru- va da o doză cât de mare de chinină (2 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
3. Sămânţa plantelor agricole şi sămă-
cât cele de acum, dar aşa grăunţe nici n’am
cunoştea păcatul de a vinde pâne, ori de a natul lor. ~
văzut. Am auzit dela tatăl meu că pe vre
cumpăra, ear despre bani nu se ştia nimic,
mea lui pânea era mai bună decât pe vre 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
pâne aveau toţi din belşug. vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
mea mea, şi mai mare şi mai spornică.
— Unde ai sămenat asemenea pâne,
împăratul trimise după tată! bătrânului. 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
moşicule, şi unde era ogorul tău ?
Găsiră pe bunic şi-l aduseră înaintea împă trirea şi îngrijirea animalelor domestice).
— Ogorul meu era pământul lui Dum
ratului. Fără greutate, fără cârje, întră un
nezeu. Unde* eram, acolo era ogorul meu, 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
bătrân, cu ochit limpezi şi cu vorbă deslu
căci slobod era pământul, nu se ştia de pro agricole).
şită. împăratul arătă bunicului grăuntele; a-
prietatea cuiva. Proprietate se chema numai
ceşta îl întoarce pe toate feţele. 7. Agricultura generală [Lucrarea pămân
munca omului.
—> Mult e, zise dînsul, de când n’am tului. Plugul, Grapa, Tăvălugul şi alte instru
— încă la două întrebări să-mi mai
mai văzut un grăunte atât de străvechiu. mente de mărunţit pământul].
răspunzi, zise împăratul. Mai întâiu cum se
Muşcă o bucată şi zise: Asta e. 8. Ingrăşămintele [sau gunoirea pă
putea ca înainte vreme să crească asemenea
— Spune-mi, moşicule, când şi unde mânturilor şi Irigaţiunile [udarea pământurilor],
grăunţe şi acum nu? Al doilea:
creşteau asemenea grăunţe? Poate că tu în
Cum se face, că nepotul tău umblă în 9. Prăsirea paserilor de casă [galiţe,
suţi ai sâmănat vr’odată în ogorul tău, ori ai
două cârji, cu una feciorul tău, ear tu însuţi hoare]. Găinile, curcile, găinuşele [bibilicele],
cumpărat?
păşeşti slobod şi uşor? Ochii îţi sunt limpezi, gâştele, raţele, porumbii [porumbeii].
Bătrânul răspunse:
ai dinţi sănătoşi şi vorba ta sună desluşit. Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen
— Pretutindenea, pe vremea mea, creş
De ce? Spune-mi, moşule, de ce e aşa ? tru România 50 bani).
tea asemenea pâne, numai cu dânsa ne
— De ce e aşa? Pentru-că oamenii nu
hrăneam. Se pot comanda la administraţia «Bunul
mai trăesc din munca lor şi se uită cu jind
— Aşi vrea să ştiu, moşule, dacă tu Econom», la librăria W. Krafft în Sibiiu
la vecini. înainte vreme nu se trăia aşa, şi
însuţi ai sâmănat asemenea grăunţe, ori le-ai la administraţia «Tribuna Poporului» în Arad
se trăia cu frica lui D-zeu. Fiindcă fiecare a-
cumpărat ? si la librăria Archidiecesanâ în Sibiiu.
vea al seu, nu jinduia la bunul altuia. >
Bătrânul zimbl. Revânzătorilor se dă rabat potrivit.
» Tj. ToUtoi.
— Pe vremea mea, zise el, nimeni nu
