Page 4 - Bunul_Econom_1902_35
P. 4

Pag.  4                                            BUNUL  ECONOM                                                     Nr.  35

                                                                           rea,  care  constă  în  grăunţe  şi  diferite  seminţe  chiar  şi  de
                                                                           burueni  aflate  de  ele  pe  platformă  (grămada  de  gunoiu),
                                                                           prin  curte,  prin  grădini,  apoi  muguri  şi  frunze  fragede, di­
                                                                           ferite  insecte  şi  vermişori,  rămăşiţe  ce  se, aruncă  dela masa
                                                                           noastră  etc.,  etc.  In  tot  caşul  va  trebui  să  contribuim  şi
                                                                           noi  la  hrănirea  lor,  cu  deosebire  prin  ceva  grăunţe  ce  le
            Nutrirea  şi  îngrijirea  puilor                               dăm  cel  puţin  dimineaţa  şi  seara.

                                  tineri.                                       Altfel  stă  cu  nutrirea  găinilor  în  cursul  iernei  şi acolo
                                                                           unde  sunt  ţinute  într’un  Joc  strimt,  unde  nu  le  este  posi­
                                              ].'     (Reproducerea  interzisă).  bil  a-şi  găsi  ceea-ce  pot  afla  când  sunt  în  loc  larg  şi  în­
                                    (Urmare.)        •  ’                  tins.  Găinilor  ţinute  în  curţi  strimte,  precum  şi  earna când
                                                                           stau  câte-odată  cu  zilele  închise  într’un  coteţ  strimt,  le lip­
              Când  se  ivesc  boale  molipsitoare între  paserile noastre
                                                                           seşte  în  cele  mai  multe  caşuri  nisipul  şi  varul  trebuincios
        sau  prin  împrejurimi,  punem  în  apa  de  beut  pe  fiecare
                                                                           mistuirii,  verdeaţa  necesară  pentru  întreţinerea  sănătăţii
        litru  de  apă  câte  10  grame  calaican  (sulfat  de  fer)  sau
                                                                           lor,  precum  şi  nutremăntul  de  natură  animală,  care  nu
        acid  carbolic,  acid  salicilic,  tanin  (din  farmacie)  etc.
                                                                           poate  lipsi  pentru  formarea ouălor.  De aceea  earna  şi  pen­
             Mulţi  crescători  de  paseri  lasă  toată  grija  puilor  în
                                                                           tru  găini,  care  le  ţinem  în  curţi  mici  sau  în  coteţe,  va
        seama  clo.ştelor.  Ele1 conduc  puii  pe  unde vreau,  ele trebue
                                                                           trebui  să  îngrijim  ca  ele  să  aibă  într’un  colţ  sau  mai bine
        să  se  îngrijească  de  adăpostul  ' lor  atât  ziua  cât  şi  peste
                                                                           într’o  cutie  totdeauna  Ia  îndemână:  nisip,  coji  de  ouă  şi
        noapte,  să-i  apere  contra animalelor răpitoare,  ba  de multe-
                                                                           moluz  pisat,  oase  şi  sgârciuri  mărunţite,  cenuşe  etc.. Cojile
        ori  trebue  să  se  îngrijascâ  şi  de  hrana  lor.  Nu  este  deci
                                                                           de  opă  le  dăm  mai  bine  foarte  fin  pisate  amestecate  în
        mirare,  că  în  astfel  de  caşuri,  pier  o  mulţime  de  pui,  mai
                                                                           mâncarea  lor,  altcum  prin  bucăţi  mari  se  ademenesc foarte
        ales  când  sunt  încă  mărunţi.  Urmează  deci  a-i  avea  în
                                                                           uşor  a  mânca  ouăle  şi  contra  cărui  obiceîu  nu  mai  este
        deaproape  vedere  Vom  îngriji  cu  deosebire  de  un  aşter­
                                                                           leac.  Nutremăntul  verde  grăbeşte  mistuirea  şi  are  mare
        nut  moale  şi  călduros,  unde  se  aşează  cloşca  cu  puii  ei
                                                                           înrîurire  asupra  calităţii  (bunătatea)  cât  şi  a  cantităţii  (nu­
        peste  noapte  şi  care  va  fi  totdeauna  la  adăpostul  ploilor
                                                                           mărului)  ouălor,  el  face  ca  găinile  se  rămână  sănătoase  şi
        şi  al  frigului  precum  şi  contra  animalelor  răpitoare.  Peste
                                                                           le  stîrneşte  a  oua  primăvara  de  timpuriu.  Acest  nutre-
        zi  vom  da  ocasiune  ca  ei  să  poată  eşi  prin  verdeaţă  şi
                                                                           mănt  verde  îl  putem  înlocui  earna  cu  tot  felul  de  rămă­
        să  se  poată  adăposti  la  umbră  când  arşiţa  soarelui  de­
                                                                           şiţe  dela  verdeţurile  întrebuinţate  în  bucătărie, napi (sfecle),
        vine  mare.
                                                                           foi  de  varză  (curechiu)  acru,  pleavă  opărită  şi  altele  ase­
             Pentru  conducerea  puilor  ne  putem  folosi  cu  mult
                                                                           menea.
        Succes  şi  de  claponi.  Pentru  aceasta  însă  trebue  să-i  dre­
                                                                                Ori-ce  mâncare  dăm  găinilor,  ea  trebue  să  fie  sănă­
        săm  (învăţăm),,  ceea-ce  costă  ceva  răbdare.  Alegem  un
                                                                           toasă  şi  în  bună  stare,  adecă:  să nu  fie  stricată  prin  ume-
        clapon  tinăr,  bine  desvoltat  şi  de  fire  mai  blândă.  II  în­
                                                                           zalâ,  aer  stricat,  mucezală,  putrezire,  să  nu  fie  deja  acră,
        chidem  într’o  cutie  sau  colivie  îngustă  şi  întunecoasă  aşe-
                                                                           totdeauna  liberă  de  praf  şi  seminţe  otrăvitoare,  cum  le
        zându-o  într’un  loc  liniştit.  Bine  înţeles  îi  vom  da  regulat
                                                                           găsim  adese-ori,  d.  e.  în  codine  de  grâne  ca:  mălură  (tă­
        mâncare  şi  apă  de  trei-ori  pe  zi.  A  patra  zi  cu  ocasiunea
                                                                           ciune),  pintenul  săcârii,  neghină,  etc.
        mâncării  îi  dăm  alăturea  şi  unu  sau  doi  pui  mici.  Dacă
                                                                                Găina  este  dela  natură  granivoră  (mâncătoare  de
        nu-i  primeşte  cu  el  la mâncare  şi-i ciupeşte,  îl  lăsăm  earăşi
        singur.  Repetăm  experimentul  în  fiecare  zi  următoare,        grăunţe);  De  aceea  grăunţele  şi  seminţele  sunt  nutremen-
                                                                           tul  lor  cel  mai  natural.  Ea  mănâncă* ori-ce,  cu  ce  s’a  de­
        până-ce  claponului  urîndu-i-se  singurătatea,  va  primi  puii,
        împărţind  cu  ei  mâncarea,  In  acest  cas  imediat  îi  dăm     dat  mai  ales  din  tinereţe,  fără  a  fi  alegătoare.  Ele  se  vor
                                                                           da  totdeauna  în  stare  uscată  şi  nici-odată  nu  le  vom muia
        drumul  în  liber  şi  pe  fiecare  zi  îi  mai  dăm  câte  doi  pui
        până  la  numărul  de  20  până  chiar  şi  30.  Claponul  îi  va   în  apă  înainte  de  a  le  da  pentru  mâncare.  Bine  înţeles,
                                                                           că  la  X)  nutrire  numai  cu  grăunţe  nu  poate  lipsi  verdeaţa,
        îngriji  şi  adăposti  chiar  ca  o  cloşcă  şi  nu-i  părăseşte,  ei
        puii  îl  părăsesc,  când  cocoşeii  încep  a  umbla  după  găini,   apa  curată  şi  năsipul,  toate  în  măsură  îndestulitpare.
        ear  puicele  încep  a  oua.  întrebuinţând  acest  metod  vom          Găinile  vor  căpăta  regulat earna  de două-ori,  ear vara
        avea  puii  mai  bine  şi  mai  lung  timp  îngrijiţi  şi  cloştele   de  trei-ori  pe  zi  de  mâncare  Deşi,  mai  ales  pentru  găi­
        pot  începe  mai  de  grabă  cu  ouatul.                           nile  ouătoare,  o  nutrire  numai  cu  nutremănt  uscat  (gră­
                                                                           unţe)  este  mai  priincioasă,  totuşi  trebue  să  o  mai  schim­
                                                                           băm  şi  cu  nutreţ  moale,  altcum  nutrirea  lor  ne-ar  veni
                                                                           prea  scump.  Ca  nutreţ  moale  putem  enumera:  tărîţe  de
                                                                           ori-ce  fel,  făină  sau  păsat  de  cucuruz  (porumb),  pâne,  mă­
           Nutrirea  şi  îngrijirea  găinilor.
                                                                           măligă  şi  una  din  acestea  amestecate  cu cartofi (crumpene,
                                                                           picioici)  ferţi  şi  rămăşiţe  dela  verdeţurile  din  bucătărie,  la
             La  nutrirea  găinilor  va trebui  să avem  în  vedere con-   cari  se  adaugă  apa  necesară  şi  ceva  sare.  Earna  se  va da
        diţiunile  în  care  ţinem,  precum  şi  anotimpul.  Acolo  unde   această  mâncare  ceva  căldicică.  Dimineaţa  se  va  da  nu­
        găinile  trăesc  pe  lângă  o  gospodărie  (economie)  mai mare,   mai  mâncare  moale,  ear  seara  numai  grăunţe.  Vara  la
        întreţinerea  lor  este  mai  lesnicioasă.  Aci  afară  de  timpul   ameazi  şi  una  şi  alta.
        de  earnă  în  cea  mai  mare  parte  îşi  caută  singure  mânca­                            (Va  urma).
   1   2   3   4   5   6   7   8