Page 5 - Bunul_Econom_1902_35
P. 5
Nr. 35 BUNUL ECONOM Pag- 5-
ini 10 Septemvrie a. c., ca se li-se poatâ
Medicină veterinară. libera biletul de cale ferată. In scri
Ş T I R I . soarea de anunţare sfe-se alăture (în
maree poştale) 50 fileri pentru acoperi
Contra durerii de gură şi de pi Exposiţia de vite din Oră ştie proiectată rea speselor biroului,
cioare la vite,, precum-şi contra pecin- pe ziua de 30 Sept^a c. n. de »Reun. Econ. din *
ginei şi a ranelor causate de şea ori Orăştie», despre care am dat şi programul Repausul de Dumineca la mori. Minis
hamuri. La o lingură bună de miere dela detailat în numărul trecut, promite deja de trul de comerciu a dat un ordin, prin care
albine se pune cimbru de grădină (pulveri- pe acum succes frumos; judecând hotărîrea şi morjle mai mici pot lucra în zile de
crescătorilor de vite a expune cât mai multe
sat) o linguriţă mică, alaun (peatrâ acră arsă Duminecă.
si mai frumoase vite. Ziua exposiţiei a fost
în foc), cât iai cu virful cuţitului, şi peatrâ -' *
foarte fericit aleasă de a o tace în ajunul
venetă arsă în foc, cât iai cu vîrful cuţita-
tîrgului cel mare de vite, fiind-că exponenţii Stricăciunile la câmp făcute prin ma
şului (brişcă). Acestea punându-se într’un vas nevre se vor plăti în următorul mod: acela,
curat de pământ, se amestecă bine şi se pun şi totodată vânzătorii şi cumpărători vor avea care va observa vre-o astfel de pagubă, o
la foc până se înferbântă bine şi apoi în- ocasiune a face o revistă asupra unui însem anunţă îndată comisarului de preţuire (un
tr’un vas acoperit bine se poate păstra mai nat număr de vite alese. Vom ţinea pe ce
titori în curent cu pregătirile ce se fac pen oficer de trupă), a cărui adresă q putem afla
multe luni.
tru această exposiţie atât de instructivă şi la poliţie. Comisarul de preţuire face consta
Cimbrul de grădină se pune la căldură tarea la faţa locului şi dacă partea păgubită
folositoare.
(în aretul focului) ca să se uşte bine, încât consimte la suma despăgubirii, i-se plăteşte
*
să se poată pulverisa şi cerne. Dacă se u- imediat contra unei cuitanţe obicinuite. Pen
învăţământul agricol în Licee. Minis
sucă la soare, îşi perde mult din puterea tru anunţarea acelor stricăciuni, asupra căror
terul român al cultelor şi instrucţiunii pu
vindecătoare, despăgubire nu s’a putut stabili o învoire în
blice, face anul acesta o experienţă din cele
tre comisarul de preţuire şi partea păgubită
Peatra cea'acră se pune pe platenul mai importante în liceele dela Buzeu şi
precum şi pentru pagubele care nu au fost
(plita) ferbinte, ori pe vatra ferbinte, fer ir.- Peatra-Neamţu. In locul limbiler facultative
anunţate în cursul manevrelor sau îndată
du-se la o parte jarul (cărbunii cei aprinşi)' italiană şi engleză, se vor preda cunoştinţe
după ele, se fixează un termin definitiv de
şi suflându-se bine şi cenuşa, unde se to- agricole, şi anume: a) Cunoaşterea plantelor
48 ore dela efectuirea stricăciunii. In cur
peşte şi ferbe, până când se face ca o spumă dela noi; modul cum ele se cultivă la noi
sul acestor 48 ore păgubaşii vor anunţa stri
uscată ; ear peatra cea vânătă până când ca şi în alte ţeri; îmbunătăţirile, ce ar trebui
căciunile suferite presentând şî cartea lor de
pătă o coloare mai deschisă verzie. introduse şi prin ce mijloace; rentabilitatea
dare, oficiului de dare respectiv, care va per-
acestor plantaţii; modul de desfacere al pro
^ Toate acestea se pisează şi cern deo tracta afacerea.
duselor; mijloacele de transport pe căile fe
sebit şi aşa osebite se pot păstra la loc cu *
rate, pe apă, cu căruţa etc.; cari sunt in
rat şi sventat în cutie ori hârtie ani dea-
rindul. dustriile ce derivă etc. b) Pădurile, esenţele Arestare sensaţionalâ în Bucureşti. Po
de diferite lemne, utilitatea lor, cum se face liţia de siguranţă din Bucureşti, a pus zilele
1. C o n t r a d u r e r i i de g u r ă se ia
exploatarea pădurilor, modul de transport, acestea mâna pe şarlatanul Andronic, care â
din leacuri cu degetul arătător, se ung şi
tarifarea în general, desfacerea, industriile înşelat o mulţime de persoane din societa
freacă'gingiile din sus şi din jos, jur împre
derivate etc. c) Vitele, câte feluri de rase tea distinsă din Bucureşti. Dînsul declara
jur şi pe sub limbă, seara şi dimineaţa.
româneşti sunt; îmbunătăţirea lor, comer- victimelor sale, că are o apă (apa de aur),
2. C o n t r a d u r e r i i d e p i c i o a r e ciul exterior de vite şi industriile derivate. cu ajutorul căreia el poate fabrica napole
Să se spele picioarele bine cu apă călduţă) Completarea acestor cunoştinţe se va face ondori veritabili. Pentru a face lumea să
pentru fiecare picior se ia din leacuri Cât se prin excursiuni şi visite pe la diferite ferme, creadă în minciunile lui, el oferia de probă
ia pe degetul arătător, se unge şi freacă moşii, vii şi stabilimente agricole şi indus oamenilor căzuţi în cursă napoleondori fa
bine printre unghii şi la călcâiu până la pin triale din întreaga ţeară. bricaţi de el cu ajutorul apei de aur. In lea
teni (gleşne), aceasta se repetează seara şi litate însă napoleondorii oferiţi de Andronic
*
d imneaţa 2— 3 zile, până când se vindecă erau veritabili şi şe puteau schimba ori şi
D e l a „A s o c i a ţ i u n e“ . Mi
vita deplin. Vita bolnavă să se ţină în loc unde. Oamenii creduli însă, crezând că aceşti
curat şi sbicit, dacă e timpul ploios mai bine nistrul ung. de comerciu cu ordina- napoleondori au fost fabricaţi de Andronic»
în grajd pe aş'ernut curat. ţiunea Nr. 45612 din 21 Iulie a. c. veniau la el şi-i pferiau 10— 20.000 lei cu,
3. C o n t ra p eci ngi n ei la p i c i o a r e a încuviinţat membrilor „Asociaţiurvii“, scopul să capete pentru aceşti bani sume în
doite şi întreite. Andronic îşi chema victima
Atât la vite, cât şi la cai, să se spele fiecare cari vor participa la adunarea generală
în locuinţa sa, făcea tîrgul, victima punea
picior cu apă călduţă şi apoi să se ungă şi din 14 şi 15 Septemvrie a. c., benefi
frece bine1 cu acest leac seara şi dimineaţa- banii pe masă, dar în momentul următor
ciul de a căldtori cu preţ redus pe li complicii Iui Andronic deschideau uşile şi
Când pecinginea se face pe lângă ochi, or'
niile căilor ferate de stat şi ale celor strigau, ca şi cum ar fi comisari de poliţie:
pe la urechi, mai ales la viţei, nu e de lipsă
administrate de stat, şi anume pe clasa i, «In numele legii sunteţi arestaţi!» Victima
să se mai spele cu apă; ci numai să se Ungă
şi trece cu degetul. cu bilet de cl. II., pe cl. II. cu bilet atunci lăsa în graba cea mare banii pe masă
şi fugea, ca să nu o prindă poliţia. Mult timp
de cl. III. şi pe cl. III. cu Va": bilet de
4. Ră ni în spat e (de şea ori de ham) a practisat Andronic acest mod de a înşela,
la cal, dacă se unge de câteva-ori, seara şi cl. II. Aceste bilete, cari se vor libera căci victimele fiind din clasele înalte sociale,
dimineaţa cu acest leac, nu numai că se vin la nume prin presidiul »Aşociaţiunii«, se sfiau de a tace arătare contra lui şi de
decă mai curând, ca de alte leacuri, dar şi sunt valabile şi pentru trenurile accele ■a-şi face de lucru cu poliţia. In scurt timp
pârul îi creşte cu mult mai iute şi încă în
rate. Pentru comunicaţiunea de vecină Andronic strînsese pe această cale 50.000
aceeaşi coloare; pe când dacă se vindecă cu lei. In fine poliţia) printr’o întâmplare a pus
tate inse nu se pot întrebuinţa.
alte leacuri, pe locul rănit îi creşte păr alb, mâna pe el şi l-a arestat. Andronic a măr
Membrii »Asociaţiunii«, cari doresc
ceea-ce strică mult d;n frumseţa şi preţul turisit totul. Afacerea a produs mare seifc-
acelui cal. a se folosi de acest beneficiu, sunt in saţie.
vitaţi a se anunţa la biroul „Asociaţiunii“
Sibiiu, str. Morii Nr. 8) până cel mult