Page 1 - Bunul_Econom_1902_36
P. 1
Anul III, Orăştie, 14 Septemvrie n. 1902. Nr. 3G.
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl COME PCI U
m ge
ORGAN AL: „Reusimii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii roiăne de agricultură din comitate! Sibiiul-
. . . . . . . — ■ ■- — —, — — ii cretă
era
cr
•
A B O N A M E N T E : ' j A P A R E : I N S E R T I U T Când
ij se socotesc după tarifă, cu preţu mor/n apă,
Re an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) i în flecare Duminecă.
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. i Abonamentele şi inserţiunile se pi.i >Ln . cap-
■i’fJwţieV
Fiind întreagă afacerea d<
„Asociatiunea“. semnătate, comitetul reuniun igricole
Şcoala practică de economie
in Selişte va publica detailiile înfiinţării şcoalei.
„Trib:1
Membrii «Asociaţiunii pentru lite- De când cu desfiinţarea şcoalei e-
raîtffţt*’română şi cultura poporului ro conomice de model din Răşinari, co-
mân» sunt întruniţi în adunare gene misiunea economică comitatensă vota
rală ordinară la Oraviţa pe zilele de anual din subvenţiunea de 800 fl ce o Pregătiţi-ve pentru a planta
14 şi 15 a 1. c. Ei au menirea a as da numitei scoale câte unul sau mai pomi roditori.
culta raportul general al comitetului multe stipendii pentru frecuentanţi ai
central asupra activităţii sale în anul academiei economice din Ungarisch- Un pom plantat, dacă şi nu ne
expirat, a controla dacă s’a adus la în Altenburg. Chemarea bursierilor era, ca aduce îndată un folos, decât abia peste
deplinire hotărîrile ei luate mai nainte, după absolvarea academiei, să se pună doi sau trei ani, el devine cu timpul
a se convinge de starea materială a în serviciul comitatului Sibiiu. In lipsa un isvor nesecat de câştig, care creşte
Asociaţiunii şi sâ găsească căile pentru de o economie mai mare, aproape toţi până la un timp oare-care, fără a mai
atingerea scopului măreţ ce urmăreşte absolvenţii au trecut în România Cum avea multă trudă şi cheltueală cu el.
Asociaţiunea noastră de peste 40 de ani. pentru Românii din comitatul nostru Şi dacă ne gândim, că atâtea locuri,
înălţătoare sunt pentrff Pri-ce su este de mare importanţă o şcoală prac cari nu se pot folosi de plugarul nos
flet de Român ideile pe care este clă tru, aşa zicend pentru nici o cultură,
tică de economie----zelosul prim-pretor
dită această instituţiune şi care tinde nu înţelegem de ce nu s’a convins încă,
dl P e t r u D r a g h i t s din Selişte a su-
la ce este mai scump pentru poporul că ele plantate cu pomi roditori se pot
levat la comitetul central al «Reuniunii
nostru: literatura lui şi cultura poporu preface în locuri ce răsplătesc cu pri
române de agricultură din comitatul
lui seu. Luptele bătrânilor noştri contra sosinţă.
Sibiiu» ideea înfiinţării unei asemenea j
a tot felul de neajunsuri au ştiut să
scoale în Selişte şi aceasta cu atât mai Timpul pentru plantat se apropie
pue Asociaţiunea noastră pe baze so
vîrtos, cu cât casa de păstrare de acolo şi cum acuma avem o mică pausâ (în
lide şi dacă n’au putut vedea toate
votează acum de mulţi ani câte un a- trerupere) în lucrările câmpului, să-l fo
dorinţele lor împlinite, datorinţa noastră jutor bănesc în scopul promovării po- losim pentru lucrările pregătitoare şi
este a continua clădirea începută cu mâritului în cercul Selişte. Afară de a- mai târziu la vremea sa pentru plantat
atâta zel şi dor pentru binele neamu ceasta pentru realisarea şcoalei ar mai însuşi.
lui nostru. vota comuna politică Selişte şi cu tim Un pom se plantează la locul de
A trece prin timpuri vitrege — a pul şi celelalte comune câte o sumă co finitiv (statornic) când are cel puţin un
fost soartea Românului. De ele nu sun respunzătoare. an dela altoire şi cel mult cinci ani.
tem scutiţi nici astăzi. Oţeliţi în lupte Ideea primită cu căldură, comitetul Plantarea se face toamna, începend dela
putem întimpina cu mai multă energie
reuniunii agricole a făcut un plan detai 15 Octomvrie până când frigul nu mai
greutăţile prin care trecem. Lâsa-vom
lat pentru organisarea şcoalei şi în ace îngădue lucrul în grădină.
deci la o parte şi de astă-dată toate
laşi timp a suplicat la comisiunea econo Pomii se scot din pepinieră (scoale
patimile şi ţinta noastră sâ fie ca să
mică comitatensă pentru sistarea stipen- de pomi) cu grije ca să nu se vateme
aducem hotărîri folositoare pentru îna
diilor şi pentru extrădarea subvenţiei de rădăcinile; tăieturile făcute cu casmaua
intarea culturii poporului nostru, şi cu
800 fl. pentru şcoala ce se înfiinţează în (hârleţul) sau cu târnăcopul (cloampă)
deosebire a poporului de jos, care prea
Sălişte. Comisiunea economică, precum la scoatere se netezesc cn cuţitul, ast
puţin până acum s’a putut învrednici
aflăm, în şedinţa sa din 3 c. a şi votat fel că rădăcinile rămase la pom să nu
de binefacerile Asociaţiunii noastre.
subvenţia pentru şcoala des amintită. mai aibă nici o zdrelitură decât tăie
Salutăm cu respect adunarea ge
Comuna politică Sălişte a cedat în tura făcută cu cuţitul; această tăietură
nerală dela Oraviţa a Asociaţiunii şi le
favorul şcoalei 5 jugăre din păşunea co se face de desubt, aşa că după-ce se
urăm muncă rodnică şi folositoare nea
munală, ce Va rigolat, s’a plantat deo plantează pomul, ea să se aşeze pe
mului nostru.
camdată cu pomi şi s’a închis cu pălan. pâment.