Page 2 - Bunul_Econom_1902_36
P. 2
Pag- 2 B U N U L E CO N OM Nr. 36
Gropile să se facă cel puţin cu 15 nevoie de loc şi lumină. Pomii plantaţi Comitetul revoluţionar din
f
zile înaintea plantaţiunii; să aibă 1 me- prea aproape, neprimind lumină decât Macedonia. Se telegrafează din So
''trn lărgime şi 0 80 adâncime, ear pă la vîrf, produc mai puţin: e dar mai fia: Generalul Zonciev şi toţi colegii sei
mântul scos să se împartă în doue bine să se planteze pomii în linii pe un din comitetul macedonean au fost ares
Ornezi: cel deasupra şi cel din fund. rînd sau doue şi între linii se remână taţi. Deasemeni s’a arestat ieri la ho
(52) 5 ’ câte o făşie de loc, care se poate fo tar colonelul în pensie Nicolov, secre
La plantare se aruncă întâiu în
losi pentru alte culturi, d. e. legume. tarul comitetului. Sub escortă militară
?apâ cel deasupra, ear pământul scos
; n fundul groapei se amestecă cu pă- Pomii cu trunchiu înalt cresc ane colonelul,a fost adus aici şi depus la
fnt de bălegar (gunoiu) putred şi se voie când sunt plantaţi într’un pomet Dobnici. Se crede că guvernul are do
vezi despre uneltiri primejdioasă pen
f •ger rădecinile pomului cu el. cu iarbă ce se coseşte sau cu lucerna; tru pace ale comitetului macedonean.
le merge bine înse într’un loc cu iarbă
J 2^ |lnainte de a arunca pămentul în de păşune.
pă se. pune un tutor (par), de care
. _.ma» lega pomul, care nu trebue pus In pomet se plantează cai şi, cireşi, Meetinguri în Bulgaria. Joi
ma.Tadânc în pâment decât atât cât a pruni, meri, peri şi nuci. Toţi trebue să săara s’au întrunit Macedonenii mar
fost mai înainte. aibă cel puţin 2 m. când se plantează canţi din Sofia şi au hoţărît să ţină
După plantare se udă odată şi şi să fie altoiţi pe pădureţi ieşiţi din meetinguri în toate provinciile Bulga
bine, înse numai dacă s’a plantat pe semenţă. riei pentru liberarea lui Tzoncejf, vice
timp uscat; după aceea se acopere cu îndepărtarea între ei să fie de 4, preşedintele comitetului bulgaro-mace-
un strat de frunze pămentul strîns în 5 şi 6 metri, numai pentru nuci să fie donean. «Neue fr. Presse» e informat,
formă de moşoroi îrî jurul pomului, apoi de 12 m. că Tzonceff voia cu ocasia serbărilor
dela Şipka să trimită o bandă mare în
primăvara se descopere, se face un fel
Macedonia. Arestarea lui a fost prin
•de blid la rădăcina pomului şi se pune
urmare pe deplin motivată.
pe deasupra paie mărunte sau pleavă, DIN LUME
spre a ţinea umezala în timpul verii,
când trebue să se şi ude cât mai des Distincţie. A. S. R. Principele
'oulegerea şi păstrarea poamelor.
şi în aşa mod, ca apa să pătrundă în Ferdinand al României a fost învitât
pământ în toate părţile până la fundul de împăratul Wilhelm II să asiste la
groapei. manevrele armatei germane. Deşi anul acesta avem puţine poame,
Distanţa (îndepărtarea) între pomi Principele Ferdinand a plecat Sâm totuşi cele rămase va trebui să le cu
variază după împrejurări, aşa că nu se bătă la Berlin, unde a fost găzduit în legem cu atât mai mare îngrijire, cu
poate spune anume. Nu trebue înse să palatul imperial, de unde a însoţit pe cât ele sunt în anul acesta mai căutate
uităm, că un pom dă fructe mai mult M. S. împăratul la manevre. şi prin urmare mai scumpe. Dăm aci
pe ramurile laterale (din laturi), cari au câteva sfaturi în această privinţă, care
F O I T Ă câmp unde îl aştepta proba cu pompele de Şi răspunsul ăsta îl dădea tata Am-
9 apă, căci era pompier (focar). Şi timp de bro:se, ori de câte-ori sărmanul amorezat îi
două ceasuri, pe când alţii se plimbau, căs- făcea cererea sa sfioasă,; .
Onoarea unui pompier... cau gura sau beau banii pe cari îi câştigau Când se puneau la masă, Petru şi Ma
cu multă muncă timp de şease zile, el as ria aveau ochii-roşii' de plâns, dar’ bătrânul
In liniştea stradei Fieurieu, din mijlo culta instrucţia sergentului şi luarea aminte se prefăcea ci nu vede.
cul oraşului Lyon, răsună de dimineaţa până a lui nu se depărta decât când Maria, care Şi vremea trecea astfel.
seara ciocanele de tinichigerie (pleurărie). se întorcea din tîrg, se oprea o clipă se ad Intr’o seară de iarnă, când zăpada al
Abea Ia ameazi, câte-va minute de tăcere, mire mândra înfăţişare a calfei tatălui său, bise pământul, Petru era de gardă [pază] Ia
spun, că bătrânul Ambrosie şi Petru, ucenicul curăţel şi frumos în zile de odichnă. câsarma pompierilor.
lui, lăsase munca spre a îmbuca mâncarea După prânz, câteşi trei porneau spre Deodată clopoţelul electric sună, sire
pe care o gătise în odaia din dosul prăvăliei, câmp pe marginea Renului, şi câte-odată bă nele urlă şi afaţâ se aude un soldat strigând
Maria, singura fată a bătrânului. După masă trânul îi ducea la teatru în serile când era >Foc! Foci Arde în strada Fieurieu, la tini
însă ciocanele loveau din nou cu putere ti »reprCsentaţie populară». chigiul*
nicheaua (pleul) şi făceau un zgomot asur Din pricina vieţii pe care o duceau, aşa Petru sări; pompa era gata şi caii por
zitor... de liniştită şi fericită, Petru începu să iu nesc în fuga mare, pe când gornistul cânta
alarma înfiorătoare prin stradele adormite!...
După-ce îşi sfirşea treaba casei, după- bească pe Maria, care avea optsprezece ani
ce punea pe foc oala pentru cină, Maria se şi se uita cu drag la el, pentru-câ el ar fi Când ajunseră, hodoroaga de casă ve
aşeza pe pragul lucrătoarei (atelierului) şi îm fost... un bun bărbat. che şi slabă, ardea ca paelel
pletea ori cârpea hainele zdrenţuite ale celor- Bătrânul Ambroise nici nu gândea să Vecinii începuseră să dee ajutor, dar’
ce lucrau, tot aruncând spre ucenic câte o zică da, despre această căsătorie, dar’ nu în faţă, aproape să-’i arză barba lui căruntă,
privire care se stingea repede când întâlnea zicea nici nu. bătrânul ţipa disperat:
ochii tînărului. El se gândea că Petru, deşi e un băiat — Maria! Maria 1 E acolo sus in ca
Şi săptămânile treceau repede în har muncitor, nu are un gologan măcar. E ade mera eil
dughia tinichigiului,, şi Duminecile veneau vărat, că dînsul, măestru, avea ceva pus d’o- Scara de lemn ce ducea la casă, căzu
iute: atunci ciocanele se odichneau, ear’ strada parte, dar' nu să gândea să dee zestre Mă arsă, lăsând să se înalţe cătră cer mii de
rămânea în. liniştea ei tristă. riei pentru-câ şi el când se însurase cu săr schîntei. Maria e perdutâ dacă un om de
Duminecile de dimineaţă, Petru îşi pu mana lui soţie Marietta, care era de mult inimă nu se hotăreşte la o faptă eroică !
nea chivără de alamă pe cap şi alerga la moartă, ea nu avea nici un gologan. Moartea ei este aproape sigură!
