Page 3 - Bunul_Econom_1902_36
P. 3
Nr. 36 _______________ BUNUL ECONOM Pag 3.
i ". '
am dori să fie urmate de cultivatorii în sus, fără să se atingă între ele, pe Această doză este întrebuinţată pentru
de pomi în interesul lor chiar. fen sau pe muşchiu uscat. Se vor căuta un copil de cinci ani. Dacă copilul este
mai mic, scădem doza în mod corăspunzător.
Poamele ce sunt destinate pentru cât de des şi se vor înlătura cele stricate.
a le păstra mai mult timp se vor cu Mijloc contra arsurilor prin fos
lege totdeauna cu mâna, pc timp us A dvocatul poporului. for. Toată lumea servindu se de chibrituri
cat, dimineaţa, după-ce s’a dus rouă de (lemnuşe) este necesar a se şti de toţi în
pe ele. Documentele, (contractele, Obligaţiuni, caş dacă ne ardem cu fosfor dela un chi
euitanţe) totdeauna trebuesc subscrise în faţa brit ce să facem.
Unele fructe ca: persecile, merele a doi martori şi dacă acela care extrădează
documentul nu ştie scrie, unul dintre mar Când rana produsă nu este gravă, ajunge
şi perele de vară, se moaie dacă le lă a muia partea arsă în o baie de apă, în
tori îi scrie la locul potrivit numele şi res
săm să se coacă pe pom, se vor culege pectivul extradator pune degetul pe crucea care s’a pus magneşiu, ear în lipsa ei cretă
ce se face înaintea numelui, ear’ martorul
dar mai de vreme spre a-şi completa sau chiar cenuşe de lemn din vatră. Când
va însemna cumcă numele respectivului, dân
coacerea la locul de păstrare. sul l’a scris acolo şi, că documentul s’a şi rana este mai rea, atunci trebue pusă în apă,
explicat extradatorului.— (Art. de lege LIV. care să conţină a douăzecea parte din can
Perele de toamnă şi de iarnă se
§. 168 din anul 1868). titatea ei apă de Iavela (dela farmacie) şi
vor culege când coaja lor e verde-gal puţină magnesie.
benă la coadă. In cinci minute durerea dispare cu totul.
In scopul sttrpirii lăcustelor, atât
Culegerea să se facă în mai multe servitorii cât şi păzitorii de hotar sunt da
rînduri, în coşuri cu paie pe fund. tori a fi cu atenţiune pe unde umblă în lu Anecdote din vieaţa medicală.
nile Martie până la finea lui Iunie, că nu ob
Condiţiunile de păstrare sunt: lo
servă undeva lăcuste în număr mai mare,
cul de păstrare să nu fie prea cald, Prea fr icos. — Da ce e asta băr
şi dacă observă fără amânare sunt datori a
nici prea umed şi lumină să pătrundă înştiinţa aceasta stăpânilor ori antistiei co bate, că de o vreme, încoace nu mă mai
săruţi ?
foarte puţină, aerul să nu se schimbe. munale, despre ce să fac atenţi toţi oamenii
■— Ce să-’ţi fac, dragă? doctorul m’a
din acel loc primejduit. La stîrpirea lăcus
O cameră rece aşezată spre mează- oprit dela lucrurile dulci.
telor e dator a participa fiecare om.— (Chd.
hoapte, între alte doue camere şi ne-
ministrului de interne Nr. 22441 din 1890). f
averid tereştri decât într’o parte, pro-
Medicul: Ce beai D-ta mai mult, vin
vezute cu obloane, este'foarte nimerită sau apă?
pentru a păstra fructe. Medicul casei. P a c i e n tu l: Asta depinde dela prie
Deasemenea o pivniţă sănătoasă e tenii cu care sunt.
bună pentru păstrarea fructelor, dar Purgativ (curăţenie) pentru copii. Medicul: Cum aşa?
Adese-ori este toarte greu de a face pe copii Pacientul: Dacă plătesc prietenii,beau
trebuesc puse în ea aproape coapte,
se ia o curăţenie şi de aceea recurgem la vin, când e vorba să plătesc eu, beau apă.
altfel rămân cu gust rău. Fructele nu alte mijloace. Astfel facem copilului ficţi
se şterg şi nu trebue să se poarte mult uni (frecături) pe burtă cu două-zeci de
prin mâni; se aşează pe poliţe cu coada grame de unt (uleiu) de ricin. Biblioteca „Bunul Econom11.
Hodoroaga de casă crapă din toate mai vreai ca se te însori cu Maria? Cu toate Au eşit de sub tipar până acum
părţile sub flăcări. Cine se se arunce în foc? acestea, acum când ai scăpat-o...
Cine vrea se moară? Flăcăul lăsă ochii în jos şi zise încet broşurele:
cu un suspin: 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
Mai mulţi pompieri se reped. Petru
însă trece înaintea tuturor! — Da, am scăpat-o... şi pentru aceasta ţele) prepararea fânului şi păşunile.
nu pot s’o mai iau de nevastă... S’ar crede 2. Economia porcilor, oilor şi Caprelor.
El trece prin foc spre odaia cu neno 3. Sămânţa plantelor agricole şi sămâ-
că am scoş-o din flăcări, ca d-ta se nu mai
rocire, şi peste o minută să arată earăşi natul lor.
poţi zice că nu mi-o dai, şi «onoarea unui
mulţimii spâimentate, cu hainele în flăcări,
pompier* nu trebue să fie atinsă ! 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
groaznic, desfigurat, cu perul arzănd, dar’ ţi
Ambroise rămase o clipă visător, cu vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
nând în braţe pe Măria leşinată, pe care o
gura căscată şi apoi încqpu să rîzâ: 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
pune la picioarele bătrânului Ambroise, 'zi
-— Prostule! îi zise el. Şi apoi chiemând trirea şi îngrijirea animalelor domestice).
când simplu: Na!
pe Maria o împinse în braţele ucenicului, 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
Paguba a fost mare, dar’ societatea de care tremura de bucurie, şi zise: agricole).
asigurare a plătit şi banii bătrânului an fost — Na! sărută pe bărbatul tău: o vred- 7. Agricultura generală [Lucrarea pămân
scoşi din foc la vreme. niceşte nătărăul! tului. Plugul, Grapa, Tăvălugul şi alte instrui
Vieaţa a reînceput tot aşa de liniştită Şi el întoarse spatele mişcat, spre a mente de mărunţit pământul], /
în lucrătoarea zidită din nou. şterge o lacrimă care Se rostogolea pe ţaţa 8. Ingrăşămintele [sau gunoirea pă
Petru însă nu mai vorbeşte, nu mai lui bătrână... mânturilor şi Irigaţiunile [udarea pământurilor].
arată bătrânului dorinţa să se însoare cu R. Bringer. 9. Prăsirea paserilor de casă jgaliţe,
Maria I hoare], Găinile, curcile, găinuşele [bibilicele],
gâştele, raţele, porumbii [porumbeii].
Inzadar fata îşi arunca privirile spreel,
L a u n e x a m e n de d o ct o r. Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen
Petru se fereşte, şi cu toate astea să vede
Profesorul: D-le, ce vei face d-ta când tru România 50 bani).
după înfăţişarea lui că sufere pentru blonda
vei veni la un bolnav a doua zi, şi îl vei Se pot comanda la administraţia «Bunu
lui iubită.
găsi într’o stare mai gravă? Econom*, la librăria W. Krafft în Sibiiu
Lucrul ăsta îl punea pe gânduri pe bă
Candidatul: 0 să dau din cap, d-le la administraţia «Tribuna Poporului* în Arad
trânul Ambroise, care înt’o zi, ne mai pu
doctor! şi la librăria Archidiecesană în Sibiiu.
tând să rabde, zise:
Revânzătorilor se dă rabat potrivit.
— Ei bine Petre, pe când nunta? Nu
