Page 4 - Bunul_Econom_1902_36

Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 36

localul găinilor cât şi toate vasele, ce le folosesc, cel pu­
ţin odată pe săptămână şi chiar şi zilnic dacă cere tre­
buinţa, ear nu numai odată la an, cum este obiceiul în
multe locuri. Dacă presărăm în coteţele lor nisip şi ce­
nuşe, ear în cuiburile lor punem cenuşe, floare de pucioasă,
praf de tutun (tâbac) etc. şi le procurăm şi o baie (scaldă)
în care se pot curăţa singure — atunci insectele nu se
Nutrirea şi îngrijirea găinilor. pot încuiba. Ca aşternut în coteţe folosim nesip, feres-
traitură (tărîţe de lemn), pleavă sau paie tocate. Dacă
stropim uşor cu apă aşternutul şi presărăm peste el ceva
’ v (Reproducerea interzisă).
ghips, vom scăpa şi de mirosul greu al coteţelor.
(Urmare.)
Ca baie pentru găini serveşte un amestec de
năsip uscat, cenuşe şi ceva floare de pucioasă, flori de
De notat este, că atunci când nutrim găinile noastre
romoniţă pulverisate (prefăcute în praf) şi praf de tutun
si cu nutret moale, să schimbăm cu el mai des, altfel ele
(tăbac). Această baie trebue să fie pusă la un loc cu mult
perd pofta de mâncare şi vom avea pagubă în oue şi
soare şi uscat, ear earna într’o cutie nu înaltă, chiar în
carne.
» coteţ. Lipsa acestei băi face ca găinile, să sufere mai mult
Este cunoscut, că ouele de earnâ sunt totdeauna mai
earna de insecte, fiindcă vara se scaldă în pâmentul uscat
scumpe ca cele de vară. De aceea pe lângă un grajd al
din liber.
găinilor călduros şi curat vom da o deosebită atenţiune şi
nutririi lor în acest restimp. Ca să ne oue şi earna vom
alege găini bine nutrite şi vom mai adauga la mâncarea
moale a lor: rămăşiţe de carne feartă, piper, vin, foi şi
seminţe de urzică şi le mai dăm şi semenţă de cânepă Coteţul (grajdul, poiata) găinilor.
sau in. - •/
Ce priveşte âpa de beut pentru găini, vom observa şi Acolo unde ţinem mai multe feluri de paseri, toate
aci tot ce am zis despre aceasta la nutrirea puilor. sunt reunite sub acelaşi coperiş şi poteţul Conţine mai
In fine putem zice, că principalele condiţiuni pentru multe etaje (caturi). Jos şe adăpostesă* curcile, gâştele şi
o prăsire de găini rentabilă sunt pe lângă , o nutrire co­ reţele, deasupra lor găinile şi sus de tot porumbii (po­
respunzătoare : o curte largă cu pajişte, un grajd luminos rumbeii). Dacă coteţul formează o clădire de sine stătă­
şi cu mult soare, apă proaspătă şi curată, şi pentru earnă toare, el este de regulă prea rece earnâ, afară de caşul
un grajd cald. ' când e zidit în mod solid sau prin învelitori de paie, tres­
tie, stuf şi chiar şi gunoiu (bălegar) putem să menţinem
Ingrâşarea găinilor. Afară de ouă putem avea mare
căldura potrivită şi earna. Coteţele,, care sunt alipite de
folos dela găini îngrăşându-le. Dela acestea vom avea cu
alte clădiri şi zac în faţa soarelui, sunt ceva mai căldu­
deosebire pe lângă oraşe mari, unde se plătesc foarte bine
roase şi trebue să ştim, căldura în timp de earnă are a
paserile îngrăşate.
înrîurire asupra paserilor de casă în general şi asupra găi­
înainte de a începe cu îngrăşatul, cocoşii cei tineri
nilor în special de multe-ori mult mai mare decât chiar
când au 4 luni se castrează (scopesc), sau cum se mai
nutrirea lor, Acolo unde avem puţine paseri este mai bihe
zice, se fac claponi. Această operaţiune trebue făcută de
a face Coteţul lor în legătură'cu grajdul de vite, de care
oameni cunoscători, altfel ne mor mulţi din ,ei. Tot cu a-
este despărţit numai printr’un părete de scânduri. Dar nici
ceastă ocasiune este obiceiul a le tăia creasta şi bărbiile.
aci nu strică a mai îngriji şi în alt mod de menţinerea
Carnea claponilor este mai grasă, mai fragedă şi mai gus­
căldurii. . -
toasă, ca a cocoşilor. Dintre puice alegem de acelea, care
O altă condiţiune, ce trebue să întrunească un coteţ
încă nu au început a oua.
pentru paseri este, ca el să ne ofere siguranţă contra şoa­
îngrăşatul se' face diferit. Găini cu temperament (na­ recilor, cloţanilor (guzganilor, şobolanilor) şi alte animale
tură) blând se pot îngrăşa şi în liber. Altele însă trebue răpitoare.
să le ţinem închise într’un loc mai strimt şi ceva întune­ Înălţimea coteţelor va fi totdeauna cel puţin 2 metri
cos. In fine se pot chiar îndopa, ceea-ce ,este în us cu şi calculăm pentru o găină o suprafaţă de OT5 metri pă­
deosebire în Francia. La început le lăsăm libere şi le pre­ traţi, aşa că £>e un metru pătr. (1 m. lungime şi l m.
gătim oare-cum pentru îngrăşatul propriu zis, adăugân- lăţime) ar veni cam 6 găini. Ferestri destul de mari vor
du-le la mâncarea obicinuită grăunţe şi cu deosebire cu­ permite intrarea luminei şi razelor soarelui în coteţ.
curuz (porumb). Pentru deplină îngrăşare apoi le vom în­ Nici-odată podeala de jos (podine) nu va zăcea dea-
chide singuratece vre-o 14—18 zile, când sunt de tot bine dreptul pe pământ, ci mai ridicat, aşa ca în timpul verii
îngrăşate. In tot cursul îngrăşatului, care poate dura şi paserile să aibă loc a se putea adăposti în cas de lipsă
6 septămâni, apa curată şi totdeauna proaspătă nu poate sub ea. Nici chiar coteţele pentru gâşte şi raţe nu se vor
lipsi. aşeza direct pe pămentul rece şi umed, ci ceva mai
Ce priveşte îngrijirea găinilor, trebue să ştim, că nu­ înălţate. f
mai curăţenia cea mai mare ne poate feri de paseri bol­
(Va urma).
năvicioase şi pline de păduchi şi alte insecte. Vom curăţi