Page 5 - Bunul_Econom_1902_36
P. 5
Nr. 36 BUNUL ECO N OM Pag. 5.
DIVERSE atat pe aceea, cat şi prasila ei la toate şi cu ofertele celorlaţi preoţi din tract, cari
îngrijirile dorite şi a o întreţinea cu nutreţ n,u s’au presentat încă.
*
bun şi îmbelşugat şi în fine s’a obligat
Contra petelor de. p ra f pe haine Director al filialei „Albina11. Directorul
a pune la timpul seu la disposiţia comi
de postai]- Aceste pete foarte greu de scos filialei fiin Braşov al institutului de credit şi
se fac de regulă prin faptul, că pe pata de tetului cel dintâi viţel sănătos de prâsila economii «Albina», Nicolae Petra-Petrescu,
grăsime se aşează praf. Pentru ă le scoate viţelei dăruite la virsta de cel puţin şese cu 1 Ianuarie 1903 fiind trecuţ la pensie,
frecăm petele cu gălbenuşi de ou amestecat săptămâni. Reuniunea noastră agricolă, direcţiunea «Albinei» a numit director al
cu puţin rachiu, şi le spălăm în fine cu pu la a cărei stăruinţă s?a întemeiat la noi filialei pe Dr. Nicolae Vecerdea, secretarul
ţină apă. institutului. Totodată, pentru serviciile pres
însoţirea de credit sătească sistem Raiff tate timp de peste i 30 de ani, a exprimat
Pentru a face se dispară .gustul eisen, prin dăruirea viţelei şi-a câştigat dlui Petrescu mulţumită si recunoştinţă,
i
*
j
%
de mueezeală din v in . sunt mai multe nou titlu la recunoştinţa noastră». *
mijloace. Unul dintre acestea este a trage Virchow, marele profesor şi medic, după
mai întâia vinul hjtr’un vas curat. Apoi cum se telegrafează din Berlin, a încetat din
turnăm în acest vin o jumătate până la un Ştiri economice. vieaţă. Fusese bolnav'de mai* multe săptă
ehdogram untdelemn proaspăt şi astupăm mâni. Moare în vârstă de 81 ani şi e jelit )
bine vasul şi restogolim vasul foart repede nu numai de întreaga obşte germană, ci'N e
de mai multe ori. Untdelemnul absoarbe Boala la vite. Boala de splină s’a con toată lumea, căci ştiinţelor şi medicinei le
materiile ce produc mirosurile neplăcute si statat în Ludoş [corn. Sibiiu] la un cal, ear fusese o rară podoabă.
vinul îşi recapătă gustul seu hathral. Unt la vite cornute în Romos, Vaidei şi Mărti- * '
delemnul lăsat în bute nu face rău vinului, neşti, com. Hunedoarei.
Cursul anual de Industrie casnică la
din contră îl fereşte de a veni în atingere şcoala specială pentru prelucrarea lemnului
Exportul de vite cornute din Ungaria
cu aerul, prin urmare nu se mai strică. în Câmpulung [Bucovina] pentru stolerit,
la Germania e permis la abatorul din Plauen
Pentru strungari. Mijlocul cel mai (Saxonia). sculptură şi strugârit, care urmăreşte i’eînvi-
* iereâ şi perfecţionarea industriei casnice pen
bun pentru lucrurile de oase sau de fildiş
Cultura păstrăvilor între SScui. Guver tru prelucrarea lemnului în Bucovina se va
(os de elefant), cari au căpătat pete uleioase,
nul a întemeiat în comitatul Odorheiului 4 deschide în 15 Septemvrie 1902- In acest
fie aceste ivite în timpiH lucrării, fie de mai
pescării, dând pentru fiecare 45—50 mii icre curs, care durează numai un an se primesc
înainte, este următorul: Dacă lucrurile sunt
de păstrăvi, aceia, cari stau în vîrstă de cel puţin 18 ani
gata până Ia , poleit, se pun într’un vas *
de tinichea [pleu] pu capac ce să poate bine şi au ajuns oare-care dexteritate în sculp
Venzarea veninurilor e permisă în far tură, stolerit ori strugărit, fără să fi învăţat
închide, turnând ceva benzin peste ele. Aci macii numai cu învoirea poliţiei. La cei-ce
se lasă 24 oare, scuturând vasul de mai la vre-un meşter.
Vând şi articoţi de mâncare nu e deloc per
multe-ori; apoi se scot afară şi sjgjjjj^iagă în- Astfel de oameni dibaci, scrie «Deş
mis să se vândă otrăvi. Cei-ce calcă această
tr’o oală de tinichea sau de fer cu apă şi teptarea» din Cernăuţi, posede poporul ro
ordinaţiune a ministrului de interne vor fi
ceva sodă, precum şi cu puţintel săpun bun, mân foarte mulţi, numai ar trebui să fie con
amendaţi cu pedepse până la 100 cor.
să fearbă bine. Oase cenuşii sau roşii nu să * duşi prin un învăţământ sistematic la o des-
pot albi prin această, metodă. voltare mai înaltă în aceeaşi direcţie, pre
Boală de gură în comitatul Făgăraş.
cum este în stare a o preda şcoala speciâlă
Căpitanul poliţiei din Braşov aduce la cu
din Câmpulung.
* . ■ noştinţă, că în comitatul Făgăraşului, pe te-
Voi, cari sunteţi chemaţi a conduce
entru prăsirea de vite rassa ritorul comunei Bran s’a ivit la vite boala
poporul, arătaţi acestora calea adevărată spre
de gură şi unghii. Deoare-ce această boală
„T?m2gau“ curată. este foarte contagioasă, sunt provocaţi toţi înaintare, lucraţi într’acolo, ca fiecare sat să
aibă ciobotari, stoleri, cot/aci, sumanari, co
aceia, pe cari îi interesează, să păzascâ strict
jocari proprii. Lucraţi spre înfiinţarea de
ordinele legale în privinţa aceasta, si a face
şcoli profesionale şi trimiteţi băieţi dibaci
Din Aciliu (lângă Selişte) i-se scrie cunoscut la oficiu imediat îmbolnăvirea vite
pe spesele comunei lâ şcoala profesională din
«Trib.»: «Mare bucurie a făcut între lor lor.
Câmpulung ori ca învăţăcei la meşteri is
membrii «Reuniunii române de fagricul-
cusiţi.
tură din comitatul Sibiiu» cu locuinţa aici *
în Aciliu, recercarea comitetului central Cât câştigă Bulgarii în România. O re
Domnii abonaţi ai foii noastre, care
al acestei reuniuni adresată primăriei nu au achitat încă abonamentul pe a doua vistă bulgărească din Sofia publică un stu
noastre, prin care i-s’a pus în vedere, că jumetate a anului curent, sunt rugaţi a ne diu al d-lui Ghesoff, fost ministru, relativ la
trimite mica sumă de 2 coroane prin chequul beneficiile realişate de muncitorii bulgari în
comitetul a cumpărat o viţea rasa Hnz- alăturat numerului de faţă. Pentru expc- România. Numai grădinarii (zarzavagii) au
gau din prâsila .vitelor stimabilei familii diarea banilor este de ajuns a scrie dţesluşit dus cu denşii în Bulgaria în 1901 o sumă de
pe cheque numai numele trimiţetorului şi
Ba reia nu din Răşinari, pe care a luat 5 milioane 400.000 lei câştig net. In 1900
suma trimisă, predăndu-’l dimpreună cu
hotărîre a o dărui aceluia dintre membri, banii oficiului postai. câştigul lor net în România a fost de 3 mi
al cărui nume va fi tras la sorţi. La sor- lioane 800.000 lei. In ce priveşte muncitorii
agricoli-bulgari, ei câştigă anual în România,
ţirea făcută de primărie norocul a eşit pe
partea harnicului nostru învăţător Nicolae NOUTĂŢI între 15—20 milioane lei.
Iosif de aici, care e şi casşar al însoţirii Dar’ dela noi câţi bani se duc anual
în Bulgaria pentru legume'şi care ar putea
noastre de credit sistem «Raiffeisen». foarte birie rămânea la noi, dacă ne-am în
Viţeaua e de tot frumoasă şi precum am Prima colectă pentru catedrală. La co deletnici mai mult cu producerea legumelor.
lecta întreprinsă în tractul Orăştiei pentru
aflat preţul ei a fost numai cu 100 Cor.
zidirea bisericii catedrale ort. rom. din Sibiiu
Dăraitul a subscris un Act de^învoire,
s’au inscris până acum 15 parochi, contri None erupţiuni. După ştirile sosite din
conform căruia s’a angajat a ţinea viţaua buind cu suma de 540 cor. Colecta începută Basseterre, cu prilejul erupţiunei din nou zi
exclusiv pentru prăsilă şi de a o supune stă încă deschisă 15 zile spre a se completa lele trecute ale vulcanului Pelee şi-au perdut
