Page 7 - Bunul_Econom_1902_36

Nr. 36 BUNUL ECONOM ■ . . Pag, 7.

de bucate. Res uitatul acestei controle a fost E videnţă Sz. 907—1902. văg. 103 (1—1)
surprinzător. S’a constatat, că cumpenele au ÂRVERESI HIRDETMENY
fost false, presentând greutatea de 100 chlg pentru oficiile parochiale şi protopresb.
cu 4, 7, 10, ba chiar cu 30 chlg. mai mare. Alulirt birosâgi vegrehajto az 1881.
Astfel economii cumpărători plăteau 130 chj. Septemvrie. evi LX. t.-cz. 102. es 120. §§-ai ertel-
bucate si primeau număi 100 chlg. Cumpe- meben ezennel kozhirre teszi, hogy a
î n c e p e r e a anul ui şcolar.
nele false au tost confiscate, pecetluite şi Timpul de instrucţiune în sate e cel szâszvârosi kir. jârâsbirosâg 1902. evi
duse la poliţie* unde vor servi ca corpus puţin de 8 luni, în oraşe şi opide cel puţin Sp. I 266/3 szămu vegzese kovetkez-
delicti în procesul pentru înşelăciune, inten­ teben Dr. Viad Aurel szâszvârosi iigy-
de 9 luni.
tat Ovreilor proprietari de bucate. Eată cum' ved âltal kepviselt Kaess Rudolf vil-
30 Septemvrie terminul pentru depu­
se îmbogăţesc Ovreii. lanyvilâgitâsi vâllalata szâszvârosi lakos
nerea examenului de pe cursul I. pedagogic
pe cale particulară. t es vegrehajtato javâra Bercian Laurian
szâszvârosi lakos es vegrehajtâst szen-
vedett ellen 312. kor. 62 fiii. s jâr. c-
S n o a v e. rejeig foganatositott kielegitesi vegre-
Cursul pieţii din Budapesta
Din vremuri vechi... hajtâs utjân felul es lefoglalt es 1037
kor. becsiilt kovetkezd ingosâgok, u.
— în 9 Sept. 1902 n. — m.: kiilonfele butorok nyilvânos ăfve-
Un episcop era foarte supărat, pentru-
per 50 klgr. resen eladatnak.
că’i eşise vestea că nu ştie carte. Află des­
Grâu . . . . . . cor. 6‘80 până Ia 7.55 Mely ârveresnek a szâszvârosi kir.
pre aceasta şi bucătarul episcopiei, care era
Secară . . . . . .'•» 5'95 » » 6’30 jbirosâg 1902-ik evi 652/2 sz. vegzese
ţigan. Orz . . . . . » 5.15 » » 5'40 folytân ht, 289 kor. 12 fiii. to'kekove-
— Părinte sfinte, doftor de plăcinte şi Oves . . . . . . » 5'70 » » 690 teles, ennek 1902. evi IX/2-to'li jâr6
dă gaine fripte, da dă ce eşti mohorît şi Cucuruz . . . . » 535 » » 6-— 5°/0 kafnatai es eddig osszesen........
Rapiţâ . . . . . . 9.70 » » 10- —
doborît?
U n tu ră .....................» 71’— » » 71'50 kor. ....... fillerben biroilag mâr meg-
— Eşi afară ţigane! Slănină . . . . . » 6P— » » 68'— âllapitott, valamint ezuttali 5 kor. 80
----Dacă nu vreu şi nu vreu. Mai bine Prune uscate . . . » —•— » » —*— fii. ârveres kituzetăsi koltsegek erejeig
Lictar . . . . . . » —:•— » » —■—
ma duc la Vlădică dăla Mitrofonie ca să-’mi Szăszvâroson ados lakăsân leendo' esz-
ia darul mie, si, dacă n’oi avea parte şi m’or kozlesere 1902 4vi szept. ho 2^. napjanak
găsi fără carte, va perl un ţigănos, d’apoi Tergnrile din Ungaria, Transilvania şi Bănat. d. u. 2. ârdja hatârido'iil kitiizetik es ahhoz
nu un vladicos. Dela 17—23 Sept. n. a venni szândekozok oly megjegyzessel
A muncit ţiganul pe Vlădica pân-ce a hivatnak meg, hogy az erintett ingosâ­
rămas ca, la examenul ce era să-’i facă nişte 17. Baia de Criş. Marcod. Orşova. gok az 1881. evi LX. t.-cz. 107. es
prieteni episcopului, se se ducă ţiganul în 18. Brad. Ciaki-Gârbău. Panciova. 108. §§-ai ertelmeben esetleg becsâron
locul lui, mai ales fiindcă ţiganul sămăna cu 19. Arghiehat. Lupşa. aiul is, azonban csakis keszpenzfizetes
vlădica. 20. Capolnaş. Lăpuşul-român. Săr- mellett fognak a legtobbet igero'nek el-
Un profesor dintre examinatori face cu masul-mare. . . . adatni.
j
degetul o notă pe /naşa, unde se făcea exa­ 21. Dobra. Huedin. Ibaşfaleu. Le- Amennyiben az elârverezendo' in-
menul. Ţiganul o desparte în patru părţi. chinţa. Lipova. Poiana. Raco- gosâgokat mâsok is le es feliilfoglaltat-
Un alt profesor arată cu degetele astfel, ca- tâk es azokra kielegitesi jogot nyertek
şi-cum Tar întreba pe ţigan ce iese din roată. şul de jos. S.-Miclâuş. S.-Mărie. volna, ezen ârveres az 1881. evi LX.
Ţiganul ridică mâna în sus şi apoi o co­ 22. Abrud. Ţinea. t.-cz, 120. § a ertelmeben ezek javâra
boară repede spre roată, fixând pe profesori. 23. Idvor. is elrendeltetik. A befolyando vetelâr
S’a terminat examenul. S’a dus ţiga­ pedig biroi letctbe fog helyeztctni.
nul, fiind îmbrăcat în vestminte de Vlădică. Călindarul vechili şi non a septemânei. Kelt Szăszvâroson, 1902. evi szep-
S’a făcut raport la metropolie, că episcopul tember ho 1. napjân.
ştie carte. Dum. 12 d. Rusalii, ev. Mat., c. 19, g. 3, v. 1. Rdcz Arpâd,
kir. bir. vegrh.
— Cum ? Dum. 1. Cuv. Simeon Stîlp. 14. înalţ, t
— Eu am întrebat, fâcend un semn, Luni 2. Muc Mamaut 15. Nicodim
Marţi 3. Muc. Antim 16. Ludmila a
dacă pământul este rotund şi dacă are apă » »
Mere. 4. M. Vavila 17. Lambert. Kapranczai Mâtyâs a
împrejur, şi episcopul a răspuns, că rotund Joi 5. Sf. prorpe Zah. 18. Toma A. n K
a
este, că are apă împrejur şi are şi prin cen­ Vineri 6. Min, Arch. Mih. 19. Ianuarins u în Orăştie (Drumul ţerii) a
a
a
tru apă. Apoi l’arn întrebat, tot prin semne, Sâmb. '7. Sf. muc. Gosont. 20. Eustasius »
a
dacă este adevărat câ pământul produce Stabiliment pentru fabricarea de trăsuri ||
Prim-colaborator: Const P. Barcianu.
multe lucruri; ear’ el mi-a răspuns, că n’ar
Redactor-respopsabil: Aurel P. Barcianu. care si recutsite economice, Zt
a
produce nimic, dacă n’ar fi ploi de sus. ( n
a
Ajungând ţiganul la vlădica spuse; a
a
—- Părintele sufleţeţe, toţi erau flămânzi Intr’o bună fămilie română a
«
şi-’mi cereau se lac o plăcintă cât o roată u
x
de car. Eu le spusei, tot prin semne, c’o să I n S i b i i u m
iac plăcinta, dar’ s’o tăiem în patru: una ae primesc şcolari din provincie
mie, una lor, una Mdrofonitului şi una Prea- ^ primeşte tot felul de reparaturi ce taie
sfinţiei-Tale. Apoi m’a întrebat, tot prin întreţinere şi educaţie bună. g în branşa aceasta, precum şi trasuri
semne, dacă o să aibă unt plăcinta, şi eu Limba germană şi română precum « vechi în schimb pentru cele nouă. 8
le-am răspuus, prin semne, că fără se-’î torn 16— Preturi moderate. (40)
şi pian (clavir) se poate învăţa X
unt într’însa nici nu m’apuc s’o faci Ei, X
X
dac’au văzut aşa, mi au daţ drumul şi eată-măl perfect. ff Lucra solid şi durabil pe lângă garanţă. «
« x
A se adresa Administraţiei noastre. »»aa»aaaaaaa»aaaaaa«aaaati»a88«SK