Page 1 - Bunul_Econom_1902_37
P. 1
Anul III. Orăştie, 21 Septemvrie n. 1902. Nr. 37.
REYISTA PENTRU ACRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reuinaii Economice din Orăştie" şi „Renninnii române de agricultură din comitatnl Sibiinini".
ABONAMENTE: ! A P A R E: |! . INSER |TUNI:
Pe an 4 coroane (2 fl.) î jumătate an 2 cor. (1 fl.) j| ij se socotesc după tarifă, cu ^ reţuri moderat e
' ■ #
I j
’ ' r
Pentru Ro mâ ni a 15 franci pe an. j| în flecare Duminecă. I Abonamentele şi inserţiunile se pi • ,c înainte.
pândirea înveţâmentului nu se poate Dacă avem destul timp, vom ara
InTeţâffienitil profesional. resolva aşa de uşor, fiindcă mijloacele pământul cel puţin de 2-ori. Prima-dată
de a-1 propaga nu este unul şi acelaşi
foaite superficial (în faţă), ca seminţele
pentru toate caşurile, ce ni-se ivesc, ci de burueni să poată încolţL şi răsări,
■ i . ■ este variat şi potrivit împrejurărilor în cari apoi se distrug prin a doua a-
care ne aflăm. rătură.
înţelegem sub cuvântul profesio
In cultura mică vom căuta a fo
nal tot ce se refere la. agricultură, in Noi suntem un popor sărac, deşi
losi întotdeauna seminţele cele mai a-
dustrie şi comerciu. S’a scris mult asu plin de vieaţă şi care se uită cu încre
pra învăţământului profesional şi s’a dere Ja viitorul seu. Proprietate mare lese, după-cum s’a expus în capitolele
discutat şi mai mult asupra lui. Şi nici nu avem aproape de loc, mijlocie foarte respective despre sămânţa plantelor a-
nu se putea altfel, şi astăzi mai mult puţină şi multora lipseşte şi bucata de gricole şi semănatul lor. (Vezi nrii 7
şi următorii ai «Bunului Econom»),
ca ori-şi-când ni-se impune a vorbi loc pe care să-şi poată odihni trupul
despre o ramură foarte importantă a seu. Sub astfel de împrejurări trebue Ca sămânţă vom folosi totdeauna
înveţâmentului nostru, adecă asupra ce să privim şi învăţământul agricol, ce un grâu, a cărui greutate Să ajungă
lui profesional. am vrea să-l proiectăm pentru poporul minimul (cel puţin) de 75 klgr. pro
nostru. hectolitru.
Agricultura este basa populaţiunii
Intr’un articol viitor vom cerceta Pentru sămânţă vom preferă* gră
patriei noastre şi poporul nostru ro
propunerile ce s’au făcut şi apoi ne unţele treerate cu îmblăcii celor tree-
mân nici nu ni-1 putem închipui decât
vom da şi noi părerea asupra acestei rate cu maşina, deoare-ce aceste din
strîns legat de păment, care ne-a hră
importante chestiuni urmă sunt multe crepate şi sparte, care
nit atâtea, secole. Românul s’a născut
împrejurare se resimte cu deosebire
agricultor şi de agricultură ne vom in
când tratăm sămânţa cu peatră vânătă
teresa în primul rînd.
(vitriol de aramă, sulfat de cupru) ca
Ca în toate ramurile activităţii Semănatul grâului. mijloc contra tăciunelui. (Vezi nr. 35
i
noastre trebue se mergem înainte cu la articolul: «Tăciunele»),
progresele ştiinţei. Acel popor, care se Dintre grânele cultivate la noi,
In crepăturile bobului întră în ca
foloseşte mai curând de aceste pro grâul ocupă un loc de frunte. Grăun
şul acesta soluţiunea veninoasă, care o-
grese, este mai câştigat faţă de semenii ţele lui servesc pentru facerea pânei, a
moară germenele (colţul) grăunţelor de
sei conlocuitori. Aşa este şi în agricul scrobelei etc. Paiele sunt foarte bune
grâu şi prin urmare nu mai răsar.
tură. Progrese am făcut şi nu cred, că ca nutreţ şi aşternut pentru vite, pen
Dacă întrelăsăm muiarea seminţei
există fiinţă cu judecată, care se nege tru acoperitul caselor şi altele.
de grâu în soluţiunea de peatră vânătă,
acest adevăr. Inse acest progres înain Sosind timpul pentru sămenatul în contra tăciunelui vom folosi cel pu
tează foarte încet, — prea încet. Aci grâului de toamnă, credem că este bine, ţin sămânţă de 2 ani, în care restimp
zace buba! şi aci trebue se chibzuim a vorbi ceva despre modul cum trebue sporii tăciunelui perd facultatea (însu
mijloacele prin care am putea smulge procedat la lucrarea pământului şi mo şirea) de a mai încolţi.
poporul nostru din nepăsarea lui, care dul sămănării. Semănatul trebue făcut destul de
îi aduce atâta rău. Lucrarea pământului pentru sămă- timpuriu, pentru-ca sămânţa de grâu
Pentru persoane, cari ştiu şi au nat depinde dela planta premergătoare să aibă vreme de a înfrăţi, înainte de
timpul necesar a mănui condeiul şi au grâului. In tot caşul el trebue bine cu a da gerurile de iarnă.
darul a expune cu uşurinţă gândurile răţat de burueni, ne vom feri însă a-1 Cu toate acestea grâul sufere mai
lor, este lucru uşor a da soluţiune ori mărunţi prea tare. Cea din urmă ară uşor ca săcara gerurile, chiar neînfrăţit
cărei chestiuni, fie politică, naţională, tură vom face-o cu vre-o săptămână fiind, când dă iarna.
economică, de învăţământ etc. In ge nainte de sămănat, ca pământul să se De observat este însă, că primă
neral el ştie da pentru fiecare neajuns mai aşeze, căci aceasta asigură mai vara grâul începe a da în spic cam tot
câte o recetă pentru îndreptarea lui. bine grâul în cursul iernei de a fi în acelaşi timp, fie el sămănat mai de
Uită însă, că mai ales ce priveşte răs smuls de ger. timpuriu sau mai târziu.
