Page 2 - Bunul_Econom_1902_37
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 37
Este însă lucru natural, că acel propus puterilor, ca Macedonia să fie Sârbii si Croaţii In urma a-
• .. > / . ..'f-
grâu, care a ajuns primăvara înfrăţiţi pusă provisor sub controlul României, tacurilor din zilele trecute dintre Croaţi
va da recolte mai bune, ca în caşul care e cel mai consolidat stat în Bal şi Sârbi, între Sârbi s’a pornit o miş
contrar. Se recomandă deci sămănatul cani şi poate să ofere garanţia, că va care cu scopul de a se rupe de Croa
mai timpuriu. Timpul acesta cade între face ordine; în Macedonia. Propunerea ţia. Sârbii vreau să solicite ajutorul gu
finele lui August şi luna. Sept. Apoi în Angliei s’o fi primit până acum Ger vernului maghiar, cerând ca acele co
Oct. şi Nov.; şi numai în caşuri de tot ex mania şi Austro-Ungaria, şi să fi fost mitate din Croaţia, în care 75% ale
cepţionale în Decemvrie. întimpinată cu‘ simpatie de diplomaţia locuitorilor o formează poporaţiunea
Cantitatea de sămânţă întrebuinţată franceză. sârbă să se dismembreze dela Croaţia
pe j uger depinde dela calitatea seminţei şi să se alăture Ungariei. Astfel Croa
şi a pământului, apoi dela climă şi timpul Serbările dela Şipka şi Ro ţia abia ar rămânea cu 3 comitate:
sămănatului. mânia. In cercurile militare din R o Zagreb, Pojega şi Fiume-Modruş.
In general vom folosi 1*30 hctl. pe mânia a făcut o rea impresiune, că la „T rib "
jugăr, când sămănâm cu mâna prin îm- sărbările dela Şipka pentru aniversarea
prâştiere. Cu maşina de semănat în rîn- de 25 ani a resboiului independenţei, Serbările dela Şipka în Bul
duri vom avea lipsă de circa 0 90 hctl. Bulgarii n’au! învitat şi armata română. garia. Din Sofia i-se scrie ziarului
sămânţă. .. Un răspuns demn au primit Bulgarii «Vossische Zeitung», că sărbările dela
Sămânţa împrăştiată se îngroapă în prin graiul generalului Arion, coman Şipka vor avea un caracter .pur mili
pământ cu grapa sau cu plugul. In caşul dantul corpului II de armată, care în tar, şi asta la dorinţa Rusiei; care nu
din urmă cu plugul cu 2 şi 3 brăsdare. vorbirea sa ţinută înaintea frontului tru voeşte demonstraţiuni naţionale. Vete
Mai adânc ca ,8 ctm. sămânţa nu este pelor cu ocasiunea aniversării de Vi ranii celor şese batalioane bulgare de
iertat a o îngropa, căci altcum nu va mai neri, a zis; voluntari, cari au luptat şi eî în pasul
Şipka, nu vor să participe la sărbări,
putea răsări. «Se împlineşte astăzi un pătrar de
fiindcă li-s’au refusat diurnele de 2 lei
secol, de când armata română a pus
piciorul pe reduta Gri vi ţa şi a făcut fiecare Refusându-se şi participarea
D IN L U M E astfel prima spărtură în puternica for plenipotenţiaţilor militari, pare-că Rusia
tăreaţă a Plevnei, centrul resistenţei şi Bulgaria vreau să rămână singure,
răsboiului dela 1877.
Deschiderea nonei sesiuni die- temându-se de a expune criticei streine
«Monumentul ridicat peste osemin
tale se va face la 8 Octomvrie. Zia tele bravilor căzuţi, cari au udat cu capabilitatea de manevrare a armatei
bulgare.
rele ungureşti spun, că nici un fel de sângele lor aceste fortificaţiuni, va fi
Tot din Sofia se comunică, că la
sărbâri nu se vor aranja din acest in pentru vecinii1 noştri Bulgari o vecinică
dovadă, Că acestor eroi au ei să mul festivităţi vor participa 60 de generali
cident, cu toate-că cu această ocasiune
ţumească în parte independenţa, a că ruşi. Ministrul de răsboiu rusesc Ruvo-
se va inaugura şi noul palat al dietei.
rei aniversare vor să o celebreze în zatkin încă va fi present. Peste tot vor
curând la Şipka».
asista trei sute de oaspeţi ruşi. Mane
Macedonia sub controlul Ro Un răspuns cum nu se putea mai vrele armatei bulgare vor fi o repeţire
mâniei, Ziarelor vieneze li-se telegra- nimerit în momentele de faţă. a mişcării răşboiniee de acum sunt 25
fează din Bucureşti, că Anglia ar fi de ani. Conducătorii comisiunii mace-
F O I Ţ Ă — »Ce mai nbapte, ce mai noapte, «Fâr’ de nici o Socoteală?...
«S’a lăţit aici pe drum! «Dacă zici tu: potiraşi,
>Dintr’o noapte-aşa de neagră «El cu puşca face: pac!...
©ela 3 (erţa ’a ©arabaai. «Pot şi hoţi să iasă-acum?! «Şi-apoi Simbătă cu Ruhla,
—- «Ba ce hoţi, chiar hoţi de cari «Mai mânând tu cozonac ?
Cam pe drumul ce se ’ntinde «N'ai văzut, măi, de când eşti!_ — «Hei, de geaba, măi Ghidale,
Dela Herţa ’ri Darabani «Carii dacă te omoară f «Spune tu şi până mâni,
Se ducea odată noaptea «Nici n’ai chip să mai trâeşti! «Noi mai bine să neŢacem
O căruţă de Jidani. — «Şi-apoi?!.. Las’ şi hoţi să fie, «Nişte sfinţi părinţi bătrâni,
In căruţă, opt sau zece, «Uit’te, vezi, aşa cum şăd, «Caii am fost la Rusalim
, Nu erau mai mulţi, îmi pare, «Trec privind în altă parte «Şi pe-acasă-acum venim.
Căci, precum se povesteşte, «Şi mă fad că nici nu-i văd. — «Bravo, Bercu! Foarte bine!
Nu era căruţă mare. «Pot şă fie, chiar prin codru «Cu-asta vorbă noi cu toţi,
Se duceau cu mărfuri: stambe «Şi pe ’ncolo la desime, «Am scăpat de-acum de hoţi;
Şi postavuri, lânării, «Dacă ’ntreabă: cine aste?... «Eu sunt popă, tu eşti popă
Şi cu alte d’âl de-aceste, «Eu zic: lasă, nu e nimel!... «Şi Naftule şi... cutare
Cum fac ei negustorii, «Şi, când zic, că nu e nimeni, «Şi jupânul Leib bătrânul
* «Prin desişuri d'al de-aceste «Este popa cel mai mare.
Dar pe drum, în vremea nopţii, «Şi pe-aşa ’ntunerec mare «Hi, ha, hal Noi popi cu toţi,
Şi pe-un drum pustiu de tot, «Vede dînsul cine este?... «Am scăpat de-acum de hoţi!
Cum se văd ei mulţi şi singuri, — «Nu, măi Şmelche, nu se poate, «Hi, ha, hal Noi popi cu toţii..."
Hop, în gând le vine; hoţii! «Ca să scapi de-aşa vrăşmaşi;
Bat în cai de cad în bot — «Potiraşi?!... ce spiti tu, Iţic?!... Cam aşa cântând Jidanii,
Şi se iau Ia sfat cu toţii : «Ai beut, mă rog, cerneală?! Nu ştiu cum înfierbântaţi,
* «Cum se poate-un cap Ia tine, Iată-un glas din crâng răsună:
