Page 3 - Bunul_Econom_1902_37
P. 3
Nr. 37 - BUNUL ECONOM Pag 3.
donene sunt •«pulsaţi din Sofia şi prin Pentru împlinirea datorinţei în Atragem cu deosebire atenţiunea părin-
cause procesuale ordinare pe basa sentinţei « ţilor asupra copiilor lor, să nu permită cu
aceasta sunt reduşi la imposibilitate pe
se dă un restimp de 15 zde, în cause proce nici un preţ a fi sărutaţimai aies de oameni
timpul cât durează festivităţile.
suale sumare tot pe basa sentinţei asemenea străini, cari nu prea oferă garanţii de cură
se dă din partea judecătoriei 15 zile; însă ţenie şi sănătate.
D in M a oed on ia . Hoţeştile şi re dacă inculpatul e judecat la împlinirea unui
lucru pentru care se cere sau e de lipsă un Bube şi umflături în gură vedem
voluţionarele bande mâcedonene plă
restimp mai îndelungat, judele amăsurat îm adese-ori producfindu-se la lucrători fără a-şi
nuiseră cu ocasiunea venirii marelui
prejurărilor poate fixa un termin nou şi de da seama de căuşele de unde provin. Aces
duce rusesc în Bulgaria o năvălire în mai multe zile, tea se ivesc de multe-ori din causa obiceiu
Turcia. Guvernul Bulgarie! aflând des Terminul acesta se socoteşte dela pri lui rău al lucrătoiilor la câmp, că iau câte
pre aceasta a arestat în săptămâna tre mirea sau publicarea sentinţei, şi dacă cineva un paiu, un fir de iarbă sau un sjîic în gură,
cută pe generalul Zoncev, presidentul ar întârzia cu îndeplinirea datorinţei impusă care provoacă formarea unei cantităţi mai
şi legată de acest termin, e în drept actorul mari de salivă (scuipat) şi în modul acesta
unui comitet revoluţionar şi l-a inter
a îndeplini prin altul acest lucru pe spesele Li mai astâmpără setea. Cu paiele acestea In
nat în oraşul seu natal. Măsura luată
inculpatului. (Art. de lege LIX §. 23 din troduc şi unele ciuperci foarte mici, cari pro
faţă de Zoncev s’a aplicat şi lui Sara- anul 1881 şi art. de lege XVII §. 116 din duc boala amintită şi care se numeşte:
foff. O depeşe sosită din Belgrad a- anul 1893). «Actinomycosă». Cei atinşi de aceasta se vor
nunţă, că Boris Sarafoff sosind ieri la adresa unui medic.
Niş a fost arestat, dar a fost în curend Medicul casei.
pus pe picior liber. Anecdote din vieaţa medicală.
Higiena şi sdrutatul. Nu există un
C u l m e a p r e v e d e r i i .
obiceiu mai prost, din punct de vedere hi-
Dl Bogâţescu simţindu-se rău, trimite
A dvocatul poporului. gienic, ca sărutatul, mai ales cel aplicat pe sluga după doctor.
buze. O mulţime de boale se transmit dela
Trece o oră, trec două, servitorul nu
o persoană la alta şi inconştient propagăm
vine. După 2 ore şi ceva se întoarce servi
Boala ds unghii îndată-ce se iveşte la persoane nouă iubite morburi de multe-
torul şi întră sfios în casă.
între vite, trebue încurtoştiinţatâ antistia co ori destul de serioase, prin câte un sărutat.
— Da unde-ai stat atâta ?
munală sau oficiul pretorial. Până la sosirea Mai uşor se trec in modul acesta boalele de
— Vezi, stăpâne, când am văzut că-ţi
veterinarului, animalul îmbolnăvit trebue se gât şi gură dela unul la altul şi mai ales
e aşa de rău, am dat întiiu fuga la advo
parat de celelalte animale, precum şi pe a- dela persoane mai bătrâne la copii. O mică
catul d-tale pentru testament, am dat de
celea cari au fost Ia un loc la păşune ori în inflamaţiune a gâtului, un catar uşor Ia oa ştire popii, am tocmit carul de jale pe un
grajd cu animalul infectat. Paşaportul vitei meni mai mari nu se resimte. Transmise la
preţ foarte ieftin, curat chilipir, şi în urmă
infectate trebue predat antistiei comunale. copii, a căror peliţâ este mai simţitoare şi
am fost şi pe la doctor, ca atunci când va
Măcelarilor şi neguţătorilor de vite nu le e mai delicată, pot produce complicaţiuni grave.
veni să găsască toate gata.
permis a intra în grajdul vitelor îmholnăvite Găunoşirea dinţilor încă este Contagioasă
ori infectate şi dacă oare-care din aceste (molipsitoare). întocmai ca dela un dinte la
vite a murit din causa morbului, trebue acolo altul din aceeaşi gură se poate duce dela o Biblioteca „Bunul Econom"
pe loc păzite până-ce autoritatea competentă persoană la alta, mai ales la copii. Tot ase
ttu dispune îngroparea. (Art. de lege VII §. menea este tuberculosa [oftica] şi o mulţime
29, 30 din anul 1888 şi ord. min. de eco de boale de piele, de cari momentan nu ne Au eşit de sub tipar până acum
nomie Nr. 40000 din anul 1889). dăm seama, ci abia mai lung timp, după broşurele:
vre-un sărutat ce am primit. 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
ţele) prepararea fânului şi păşunile.
— «Hei de-acolo! Ian mai staţi!... — «N’aveţi cot?... De vrei să măsuri 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor,
Cine sunteţi ? «Apoi grije, las, n’avea: 3. Sămânţa plantelor agricole şi sămă-
«Uit’te, oiştea, jupâne, natul lor.
— Noi cu toţii,
«Hai de măsură cu ea...» 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
«Făr’ de nici o supărare!...
vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
«Noi părinţi! Şi este încă
De nevoe, ce să facă ? 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
«Şi-un părinte, cel mai mare.
Făr a fi mai mult rugat, trirea şi îngrijirea animalelor domestice).
— A, ha, ha? Părinte mare?
Leiba hai la măsurat. 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
«Dar pe nume cum îi zice?...
Ia postaf şi-I tot desface agricole).
— «Cum sări zică? zice Leiba,
Şi pe oişte-1 întinde, 7. Agricultura generală [Lucrarea pămân
«Uit’te-1 chiar cu noi aice...»
Cum se face şi cu cotul tului. Plugul, Grapa, Tăvălugul şi alte instru
Dintr’o vorbă, două, hoţii
La vânzare când Se vinde. mente de mârunţit pământul].
Fără mult mai ce şi cum
•Dar văzând că tot îl lasă 8. Ingrăşâmintele [sau gunoirea pă
Ii opresc pe loc în drum.
Ca să măsure ’nainte mânturilor şi Irigaţiunile [udarea pământurilor].
— «Hei, parale-aveţi, jupâne, Stă de-şi face plan în minte 9— 10. Prăsirea paserilor de casă [galiţe,
«Ca să daţi a a... ’mprumut? Şi-apoi zice: hoare]. Găinile, curcile, găinuşele [bibilicele],
— «Dar de unde... noi parale
— Dacă vraţi, gâştele, raţele, porumbii [porumbeii].
«Dacă marfa n’am vândut!...
Şi de nu vă supăraţi, Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen
— Dar ce marfă-aveţi, jupâne?...
De cât, bade, cu-aşa cot, tru România 50 bani).
— «Noi ?... Postaf, caşmir, cunie...
Ia mai bine chiar cu tot!... Se pot comanda Ia administraţia »Bunul
—t- Dac’aveţi atâtea mărfuri
Econom«, la librăria W. Krafft în Sibiiu
«Hai şi-mi daţi atunci şi mie.
Th. D. Speranţia. la administraţia «Tribuna Poporului* în Arad
— «Bucuros, dar astă-sară
şi la librăria Archidiecesană în Sibiiu.
«Uit’te, bade, n’o să pot
Revânzătorilor se dă rabat potrivit.
«Pentru... vezi... nu este cot!...
