Page 4 - Bunul_Econom_1902_37

Pag- 4 BUNUL ECONOM Nr. 37

fulgi de pene, unde se adăpostesc contra frigului.. Ne mai
trebue şi una sau mai multe camere încălzite pentru a-i
.ţinea şi îngriji pânâ-ce se fac mai mari.
Sunt mai multe sisteme de incubatoare încălzite cu
apă caldă, care se premeneşte mereu prin nişte ţevi ce se
află deasupra ouălor sau prin lămpi cu petroleu' sau în
Coteţul (grajdul, poiata) găinilor. fine prin electricitate, care sunt cele mai bune, căci regu­
lează automatic, adecă prin sine însăşi, gradul de căldură
necesară. Costul unui incubator dimpreună cu cloşca arti­
(Reproducerea interzisă).
ficială este cam dela 300 cor. în sus, după numărul ouă­
(Urmare.)
lor resp. puilor ce pot cuprinde.
Laţi de lemn, rotunziţi pe la margini şi aşezaţi hori- Că la o astfel de întreprindere se recere ceva mai
zontal, în formă de scară, în lung sau în lat, servesc găi­ multe cunoştinţă şi experienţă, ca dela un simplu crescă­
nilor noaptea a durmi pe ei. In tot caşul îndepărtarea în­ tor de paseri, este de sine înţeles.
tre ei va fi atât de mare, ca găinile să nu se poată mur­
dări una pe alta. Aceşti laţi îi vopsim cu păcură, care o
lăsăm să se usuce bine înainte de a-i folosi. Ştim prea bine că numărul cel mai mare de ouă îl

Păreţii să fie netezi, fiindcă atunci nu se pot în­ depune găina în etatea (vîrstaj de 3 şi 4 ani. Este deci
cuiba în ei aşa uşor insectele. Ei vor fi spoiţi cât se poate de interes a cunoaşte câţi ani are fiecare găină. Pentru
de des cu lapte de var, în care putem pune şi ceva acid aceasta se folosesc cu deosebire nişte inele, pe care este
carbolic (acid fenic). imprimat (tipărit) anul în care au fost scoase. Acest me­
Pentru 5— 6 găini facem câte un cuib pentru ouat. tod este înse nepractic. Cel mai bun mijloc este următo­
Cuiburile vor fi asemenea celor pentru clocit şi vom în­ rul: în prima sau cel mult a doua zi după-ce a ieşit pu­
griji de curăţenia lor ca şi la acelea. In fiecare cuib pu­ iul din ou, retezăm cu nişte foarfeci bine ascuţite vîrful
nem câte un ou de porcelan ca cuibar. unui deget dela picior. Va curge cel mult o singură pică­
tură de sânge, ear puiul nu va simţi aproape nici o du­
In multe localităţi economul este silit a-şi părăsi casa
rere. In modul acesta, dacă retezăm în fiecare an alt de­
pe timp mai îndelungat, dimpreună cu familia sa, pentru
get la puii ieşiţi în cursul acelui an, vom putea şti tot­
munca câmpului. In astfel de împrejurări este natural, că
deauna etatea găinilor sau cocoşilor noştri. Aşa de ex.
nu mai poate fi vorba de îngrijirea animalelor sale acasă.
dacă începem în anul 1903 cu degetul din afară al picio­
Animalele mai mari le mai ea cu sine, însă ce se face,cu
rului drept şi urmăm în anul 1904 cu degetul din mijloc
găinile ? Lucrul devine uşor .şi totodată foarte practic, dacă
şi aşa mai departe,— vom şti mai încolo că d. e. o găină
îşi fac aşa numite coteţe ambulante. Aceste coteţe (câsulie)
ciontită la degetul din mijloc al piciorului stâng este în al
de scânduri provezutâ înlăuntru cu toate cele necesare unui
cincilea an şi aşa mai departe.
coteţ sunt întregi aşezate pe patru roate, aşa că se pot
transporta cu uşurinţă dintr’un loc într’altul. Găinile se
dedau uşor cu locuinţă lor cea nouă, care o putem folosi
chiar acasă ca atare, şi noaptea dorm în el, ear peste zi Boalele mai obicinuite ale
se Obicinuesc a oua acolo, pe când în jurul lui îşi caută
de mâncâre şi se hrănesc în cea mai mare parte pe câm­ găinilor.
purile ce-1 încunjoară.

Căuşele principale, care produc boale la găini, ca şi
la celelalte paseri domestice, sunt: mâncare nepotrivită,
Clocitoare artificiale (măestrite)
apă de beut stricată, umezeală, frig şi necurăţenia locu­
şi însemnarea etăţii puilor. inţei lor.

Mai periculoase sunt boalele contagioase (molipsi­
toare), care în scurt timp ne pot secera toate paserile din
Acolo unde se capătă anevoie găini pentru clocit
curtea noastră. In astfel de caşuri trebue să fim cu deo­
în timpul iernei într’un număr mare, şi ca să putem face o
sebită atenţiune. Paserile bolnave se vor separa (deosebi
prăsilă mare într’un timp când puii sunt puţini, înse şi
îndată de cele sănătoase şi cele moarte se vor îngropa
foarte scumpi, se folosesc clocitoare artificiale. Ele constna
adânc în pâment, turnând lapte de var peste ele. Coteţele,
în partea lor principală din nişte cutii, în care se aşază
cuiburile, prăjinile şi tot locul pe unde au umblat ele, se
ouăle (80— 250 bucăţi), care. sunt ţinute acolo la o căl­
vor spoi cu lapte de var, în care punem şi ceva acid car­
dură ca şi sub cloşcă, adecă la 40 grade după termome­
bolic (acid fenic), tot asemenea vom spăla vasele ce au
trul lui Celsius (40° C). Greutatea ce întîmpinăm la aceste
venit în atingere cu ele cu leşie ferbinte.
clocitoare numite şi incubatoare, este menţinerea căldurii
în tot timpul clocirii la acelaşi grad, altcum în câteva mi­ Toate gunoaele strânse cu ocasiunea facerii curăţeniei
nute ni-se pot prăpădi toţi puii în Ouă. Mai avem, în lipsa se vor arde. Numai aşa vom scăpa de molimă, dacă vom
• mamelor lor naturale şi neajunsul creşterii puilor mici. urma întocmai celor-ce am zis.
Aceştia în primele zile încă se ţin în cutii căptuşite cu 1 (Va urma). < ■ v