Page 5 - Bunul_Econom_1902_37
P. 5
Nr. 37 BUNUL ECONOM - ______ Pag- 5.
si^duaarea gea. a lipsă să nobiliteze toate elementele naţionale convingere şi cu salutare frăţească declar a-
ale vieţii poporului. Ea are să desvolte con dunarea deschisă. (Trăeascâ!)
vi^sociaţiurui“ la ©raviţa. ştiinţa naţională, basa culturii naţionale, sen
La frumosul discurs răspunde eu
timentul religiositâţii, basa moralităţii, patrio
cuvinte bine simţite dl advocat Ilie
tismul, basa virtuţilor cetăţeneşti, spiritul e-
Precum ştim, adunarea generală a
conomic, basa prosperârii materiale, simţul Trăilă în numele Oraviţenilor. După răs
«Asociaţiunii» a fost fixată pentru zi: estetic, basa nobleţei inimii, cu un cuvânt punsul dlui Mocsonyi, dl Em. Ungurean
lele,Duminecă şi Luni în 14 şi 15 ale cultura naţională are să deslege toate pute salută adunarea în numele societăţii
lunii curente. rile rămase încătuşate prin vicisitudinea tim pentru fond de teatru român, la care
Iqcă de Sâmbătă înainte de amiazi purilor, are să deştepte toate puterile latente earăşi răspunde dl A. Mocsonyi şi apoi
ale poporului, ca astfel să fie asigurată, în
-a sosit la Oraviţa comitetul central al se întră în ordinea zilei, Dl secretar
butul tuturor pericolelor ameninţătoare, exis
«Asociaţiunii» în frunte cu preşedintele
tenţa naţională a poporului român din Un Dr. C. Diaconovici presintă raportul
-ei, dl Alexandru Mocsonyi şi însoţit de garia. comitetului central pe 1901, apoi se
câţiva distinşi oaspeţi. Inteligenţa şi un Vedem cât de măreaţă este ideea cul aleg comisiunile obicinuite pentru cen-
numâros popor au ieşit la gară spre turii naţionale şi cât de mari şi vitale sunt surarea raportului, pentru înscrierea a
întimpinarea lor, cu care ocasiune dl interesele legate de realisarea ei. noi membri şi comisiunea financiară.
Petru Cornean a primit comitetul cu Dar cât de măreaţă este ideea, atât de In fine se dă cetire conferenţelor
un călduros discurs de bineventare, lâ grea este realisarea ei. Este o operă grandi anunţate şi anume: «Pământul din punct
oasă, ba putem zice o operă gigantică, la
care a răspuns dl A. Mocsonyi.
care ne-am angajat. Aceasta fireşte nu poate de vedere higienic» de dl Sim. Stoica,
Duminecă în 14 Sept după cele
fi opera unei singure generaţiuni, dar este o medic în Bran; ear dl Nic. Togan ce
brarea serviciului divin în ambele bise operă deamnă de stăruinţele cele mai nobile teşte discursul comemorativ al dlui V.
rici române din localitate a urmat des ale generaţiunilor, este o operă care pre
Goldiş (împedecat a veni Ia adunate)
chiderea adunării în pavilonul grădinei tinde dela fiecare generaţiune încordarea şi despre regretatul Dr. G. Vuia.
de tir, Dl preşedinte A. Mocsonyi pro concentrarea tuturor puterilor sale. Şi dacă
undeva, apoi aici se potriveşte pentru noi Luni s’a ţinut şedinţa II, în care
nunţând următoarea vorbire des între
devisa: «viribus unitis», căci dacă undeva, a- s’a aprobat raportul comitetului şi so
ruptă de entusiastele aplause ale asis
poi aci în sinul Asociaţiunii noastre ne este cotelile. Sau inscris 15 membri noi şi
tenţilor: dată posibilitatea de a concentra toate pute
s’a decis ca proxima adunare generală
Onorată adunare generală t rile noastre. să se ţină în S ă t m â r . x
Prin Asociaţiune ni-s’a deschis arena,
Adunările noastre generale sunt ade Dintre festivităţile şi petrecerile a-
la pragul căreia dispar toate veleităţile des
vărate sărbători naţionale. Cu însufleţire aler
părţitoare; pe această arenă ne presentăm rangiate la Oraviţa remarcăm p e t r e -
găm din toate părţile române ale patriei în
desbrăcaţi de toate particularismele, de toate c e r e a p o p o r a l ă dată; Duminecă
fiecare an la un alt centru naţional, ca să
divergenţele confesionale, politice, locale ori după âmeazi, cercetată de imens pu
serbăm măreaţa idee, în al cărei serviciu
provinciale, pe acest teren ne întâlnim cu
ne-am pus: ideea culturii poporului român blic, apoi seara balul inteligenţei. Luni
toţii uniţi într’un cuget şi o simţire.
elin Ungaria. Facem aceasta în conştiinţa după şedinţă banchetul, ear seara a
Asociaţiunea este expresiunea unităţii
înaltei importanţe a acestei idei. fost convenire cu dans. Marţi s’au fă
şi solidarităţii naţionale pe terenul cultural
Ştim că cultura este cel mai însemnat cut excursiuni prin, pitoreştile împreju
al poporului român din Ungaria; ear prin
factor de putere al popoarelor în toate tim
organisarea ei ni-e dată posibilitatea con rimi ale Oraviţei.
purile, între toate împrejurările. Sunt însă
centrării puterilor noastre. Astfel ca o zi e-
timpuri si împrejurări^ când, precum o sim
pocală va străluci în analele ei ziua, în care
ţim şi noi, chestiunea culturii poate să de
Asociaţiunea va vedea organisatâ sub stin Distribuirea proprietăţii în România.
vină pentru un popor chiar o chestiune de
dardul seu întreaga inteligenţă română ca o
vieaţă, (Aşa-i!) Astfel lupta pentru cultură nu
aripată bine disciplinată în serviciul causei
este altceva, decât luptă pentru ex:stenţa na înainte de legea rurală şi de seculari-
naţionale.
ţională. (Aprobări vii!) sarea averilor mănăstireşti, numărul proprie
■ Concentrarea naţională deci să ne fie tarilor mici rurali (vechii moşneni şi râzăşi)
Fireşte, numai cultura adevărată are a- lozinca. Ear despărţâmintele noastre deja în
ceastă putere conservatoare, eat cultura ade era toarte reştrîns în ţară, abia 197.426 capi
fiinţate şi cari se vor înfiinţa încă, prin cari de familie cu 1,642.882 hectare pământ.
vărată nu poate să fie alta, decât numai şi
Asociaţiunea vine în atingere nemijlocită; cu
numai cultura naţională. In puterea legii rurale din 1864, toţi
poporul, sunt chemate a ne apropia pas de
clăcaşii (germ. Frohnbauer) fură împroprie
Dacă cultura poporului este, precum pas de aCeastă organisare naţională.
deja etimologia cuvântului ne-o indigitează, Şi în această privinţă îmi serveşte spre tăriţi în numâr de 402.903 capi de familie,
cultivarea însuşirilor intelectuale şi morale deosebită plăcere a putea releva în acest muncitori de pământ, pe o întindere de pă
ale unui popor, şi dacă tocmai aceste însu moment faptul, că între bine meritatele noa mânt de .1,81.0.311 hectare, locuri de cul
şiri sufleteşti în specifica lor sintesă psich că stre despărţâminte, al căror zel şi devota tură, de casă şi pentru grădină.
constitue caracterul naţional al act lui popor, ment merită laudă, ocupă loc distins des- Prin aplicarea articolelor 5 şi 6 din le
atunci e lucru învederat, că numai cultura părţeruântul Oraviţei. gea rurală, s’a dat încă din 614 moşii ale
naţională este cultura adevărată. Prestaţiunile acestui valoros despărţă statului la 48.342 însurăţei din toată ţeara
228.329 hectare.
Şi precum caracterul naţional se mani mânt ne îndreptăţesc la frumoase speranţe.
festă în limba, în modul de gândire şi sim Cu astfel de speranţe â venit Asociaţiunea In total, pe temeiul legii din 1864 s’a
ţire, în datinile şi moravurile, în tradiţiunile în aceste regiuni romantice, ca să-şi ţină de dat Ia 511.896 capi de familie 2,038.640 hct.
şi idealurile naţionale, în poesia şi industria data asta la sediul acestui despărţământ, la pământ [aci se cuprind şi 60.651 nevolnici
naţională, in portul naţional şi altele, aşa şi acest focular naţional de bun renume, adu cu 12.087 hcw numai locuri de casă şi de
cultura naţională are să îmbrăţişeze întreaga narea sa generală. grădină].
vieaţă naţională în toate manifestaţîunile ei. Eu din parte-mi sunt convins, că spe Deosebit s’a% mai dat încă 8596 hoţ
,Ea are şă conserve, să cultive şi unde e de ranţele noastre vor fi justificate. In această ia 835 şcoli rurale şi 109 biserici.
