Page 2 - Bunul_Econom_1902_38
P. 2
Pag. 2 *■_______________________' B U N U L E C O N O M _________________ Nr. 38
A V IS . Rachiul de fructe. Fructele destinate pentru destiţşşt
trebue culese când sunt bine coapte Şi
apoi puile într’o ' tocitoare sau într’un
Magistratul orăşenesc aduce la cu Intre alte moduri de a întrebuinţa butoiu cu unul din funduri scpase. Fruc
noştinţă publică următoarele: fructele este şi acela de a fabrica din tele sâ sdrobesc bine fie cu mână, |te
borhotul lor rachiu de Iructe, (rachiul cu un maiu, fără a se sparge sâmburii
Târgul de ţeară pentru vite, care se
de cireşe este cunoscut în România, Aceştia şezend laolaltă cu borhotul 2— 3
ţme obicinuit în Orăştie la 1— 3 Oct.,
căci numai prin Moldova pe ici-colea săptămâni vor da acestuia destul parfum.
din causa boalei de gură şi de unghii
îl fabrică. Din contră cirschul este o Operaţiunea (lucrarea) aceasta ter
ivite în comitatul şi cercul nostru, ceea-
beutură cunoscută în străinătate), cum minată se mai adaogă borhotului apă;
ce priveşte vitele rumegătoare
este şi ţuica de prune. Pentru a fa şi zahăr pentru a-’l dilua (subţia) şi a
nu se va ţinea. brica rachiu de frăcte să procedează înlesni fermentaţiunea şi pentru ca să
întocmai ca la fabricarea vinului, cu obţină un vin având 5—6 la sută (grade)
Data târgului suplimentar, în cas
de încuviinţare se va publica ulterior. deosebire numai că la iructe trebue să - alcool. Această operaţiune făcută şi
se îngrijească cultivatorul mai mult de borhotul fiind destul de bogat în zahăr
T irgul de cai se va ţinea în zi
zahăr şi parfum (miros) de cât de aci şi liquid (fluid) se amestecă bine, ca să
lele de / —j Octomvrie, ear cel de măr
ditate. se aereascâ şi apoi se pune într’un lo
fu ri în 4 Octomvrie, adecă pe timpul
Prea multă acreală sau aciditate cal având temperatura de 20— 25°.
obicinuit.
nu împedecă fermentaţiunea (ferberea), Dacă este destul de cald fermen
Orăştie, 22 Sept. 1902. Nt' 336a|9M-
din contră când fructele sunt prea par taţiunea începe singură. In timpul fer-
Magistratul orăşenesc. fumate, excesul de parfum devine în mentaţiunei trebue să avem grija de a
Fridrich Acker, A urel Murăşan, rău. Astfel vinul de fragi sau de ţine totdeauna borhotul afundat înăun
primar. protonotar.
smeură este aşa de parfumat, că pu- tru, astfel ca să nu stea multă vreme
Dela „Renniunea economică din Orăştie1 V nându’l d’adreptul să se destileze, ra în contact cu aerul, căci se oţeţeşte.
chiul ce resultă e prea bogat în par Pentru acest scop se poate pune
In legătură cu această amânare fum şi consumătorul adeseori nu-’l poate la butoiul de fermentaţiune un capac
a târgului de vite este şi vExposiţia gustai Tocmai pentru aceasta, se obicî- (coperîş) de gratie, care ţine boştina
de vite“ proectată de reuniunea noastră nueşte ca parfumul acestor fructe se se tot mereu în licuid (fluiditate). Dacă
pe ziua de 30 Sept., care deasemenea dilueze (subţieze) într’o mare cantitate nu se poate pune acest capac, atunci
nu se va putea ţinea. Avem însâ nă de apă zaharisită, la care să întrebuin trebue amestecat borhotul des.
dejde, că boala ce bântue vitele fiind ţează’ 100 gr. zahăr la un litru de apă. Aceste precauţiuni sunt necesare
In descreştere, în cursul lunei viitoare Un alt procedeu (mod de proce de luat, mai cu seamă când începe a
{Octomvrie) se va putea deschide ex- dare) este acela al destilatorilor. Acest se mai micşora ferberea şi când se
posiţia spre satisfacerea noastră a tu procedeu constă în a adăoga vinului ved d’asupra butoiului sburând muştele,
turora şi în special a proprietarilor din de fructe fermentat (fert) complect o care ne arată apropierea oţeţirei.
comunele designate a expune vitele lor. cantitate oare-care de alcool rectificat Odată fermentaţiunea terminată se
Despre ori-ce disposiţiuni în pri (spirt curăţit). Acest spirt în atingere poate începe destilarea la cazan. Pen
vinţa aceasta vom avisa imediat pe cu vinul de tructe ia foarte repede o tru acest sfîxşit se poate proceda în
cei interesaţi. parte din parfumul acestuia. două moduri: sau se "pune în cazan
vînghenit de clopoţei, care pare-că se apro Caii cu trăsura veniau grabnic şi măcar că boul căzut şi smulgându-şi pârul porni a
pia săltâmd, dar se apropia lămurindu-se din era pe deal, vizitiul îi tot îndemna din hă plânge strigând:
ce in ce mai bine. Sunetul venia dinspre ţuri. Moşneagul văzându-i aproape cât colea, — Vai de mine şi de mine! nu mâ lă
valea unde reînverzise acum rediul tiner de sări din liniştea cu care îşi mâna boii, prinse saţi, săriţi oameni buni... nu mâ lăsaţi... chema
stejari şi ecoul îl restrângea clocotind. Eată a-i lovi într’una cârmindu-i spre stânga, îm- el cu glas tare, desnădăjduit înspre trăsura
lunecă în fugă, pe dunga dreaptă a. drumu pingendu-i unul într’altul, trăgându-i de funia boerească, ce în duruit sonor trecuse fugind
lui din jos, o călească cu patru cai înaintaşi din coarne şi hăţuindu-i să facă loc, ear boii pe lângă carul răsturnat.
împodobiţi cu cordele şi purtând zurgălăi; împunseră cu iuţeală într’o clipă spre cea La strigătele sfăşiitoare ale bătrânului
se ’ndreaptâ spre deal ca ’n sbor. Un fecior laltă parte a drumului, dădură în şanţul plin cărăuş, tinăra femee, care din goana trăsurii
stetea pe capră. Ajunşi la poala dealului de burueni şi trăgând şubredul car după ei, văzuse toată întâmpjarea, porunci vizitiului
înălţat din loc, deodată cam drept, sirepii o roată se prăbuşi plesnind şi se sfărîmă să oprească, sări vioae în drum şi par’că nici
harmăsari, măsurându-şi [aventul, începură a bucăţi. O mare parte din şindilă se risipi pe n'ar fi atins pământul, alergă spre carul stri
sui la pas. jos, rămăsese strîmb pe trei roate cu vîriul cat urmată de bărbatul ei.
osiei înfipt în şanţ. Joian, sărmanul, atât de Era bogată şi drăguţă stăpâna Vîsca-
Vizitiul, văzând carul plin ce cobora
rău *scăpătase în şanţ, încât îşi frânsese unul nilor, duduia Mărioara, după-cum îi ziceau
clătinândujse şi sgâriind drumul, şi ori de
din picioarele dinainte şi aCum răsturnat la toţi cei-ce-o cunoşteau încă din copilărie,
teamă să nu i-se sperie caii, ori îndrăsneţ şi
pământ gemea dureros lângă tovarăşul seu,
prea falnic de stăpânii ce purta în trăsură, ear acum împreună cu soţul ei, de curând
care rămase de cealaltă parte a crucii caru luaţi, porniseră să se ducă în apropiere, să
d e departe plesni din biciu şi strigă puternic:
lui. Din doi fraţi nedeslipiţi şi împărechiaţi vadă nişte prieteni dela moşia învecinată.
— In laturi, moşnege... fă pa margine 1 sub acelaşi jug, unul acum era stingher. — Ce-ai păţit, Moşule? întrebă ea în
Un nor s’a aşternut pe ochii lui biet Moş Toma văzând neaşteptata pacoste, grijită, învîrtindu-se în jurul carului dărîmat;
Moş Toma; i-se făcu negru înainte. Dar deş deodată stătU ca înlemnit, galben-negru la apoi punându-se în genunchi, aşeză mânile
tept şi încă voinic nu-şi perdii cumpătul. ţaţă. Apoi, revenindu-şi în fire, se aruncă spre pe capul boului ologit, care hîrcăia.
