Page 4 - Bunul_Econom_1902_38

Pag. 4. _________ B U N U L E C O N O M ________ .. Nr. 38

' Umflareă guşei poate fi de două feluri: vîrtoasâ şi
moale. Umflarea vîrtoasâ a guşei' se iveşte când paserile
I. GĂINILE. mănâncă prea multe grăunţe uscate, care prin apa beutâ
se umflă în urmă foarte tare,' apoi când ele înghit lucruri
cari nu se pot mistui, cum sunt: pene, bucăţi mari de
oase, petricele ş i‘cari apoi împedecă golirea guşei. Dacă
Boalele mai obicinuite ale paserea mănâncă mâncări, ce au trecut deja în putrejune,

găinilor. sau dacă li-se îmbolnăveşte peliţa care căptuşeşte guşa pe
din lăuntru încă li-se umflă guşa, însă e moale la pipăit.
In ambele caşuri vom căuta să golim guşa, frământându-o
'.* ■ (Reproducerea întereisă).
Cu grije cu mâna udă şi anume: la guşa învîrtoşată în
(Urmare.)
jos spre intestine, ear la guşa moale în sus.
Dintre boale amintim :
Ţâfna (germ. Pips) nu este altceva decât un guturai u Diarea (urdinarea, cufureala) provine la paseri din
(catar) al paserilor, cu deosebire acelor, cari se nutresc cu hrănire neregulată şi răceli şi mai cu seamă din causa unei
grăunţe (granivore). Nările se astupă cu mucositâţi, aşa, mâncări rele, stricate, prăfuite sau mucezite. Putem scăpa
că paserea ţine gura deschisă, tuşeşte, horcăe şi cade de uşor găinile de această boală, dându-le regulat o hrană
multe-ori obosită la pământ. Dacă boala se prelungeşte bună, apă curată şi ţinându-le într’un coteţ curat, călduros
peliţa ce îmbracă limba şi gâtlejul se învîrtoşează şi pa­ şi bine aerisat, ,
serea capătă şi friguri. Căuşele acestei boale, ce o capătă
Holera este o boală molipsitoare (contagioasă) şi la
cu deosebire găinile tinere, este răceala, când ele sunt ex­
început se aseamănă cu diarea. Excrementele (găinaţul)
puse vânturilor reci şi umede şi nu au un adăpost uscat
lor devin albicioase sau sângeroase şi foarte reu mirosi­
şi bine închis. Când boala este mai uşoară, ajunge aţinea
toare. Găinile bolnave trebue să le separăm îndată de
câteva zile găina bolnavă într’un loc mai călduros, însă
celelalte şi la început nu le dăm ţ nimica de mâncare, în
bine aerisaţ, fără curent şi cu mult soare. Dacă inflamaţia
schimb însă le turnăm pe gât vin roşu sau rachiu, ear ca
(aprinderea) este mai gravă, atunci pe lângă ţinerea găinii
băutură le punem înainte lapte dulce căldicel. Deoare-ce
la un loc călduros, trebue să punem în mâncare şi în apa
boala aceasta se întinde foarte repede şi la celelalte pa­
de beut a ei amoniac, tanin (ambele din spiţerie), ceva
seri, este mai bine ca cele îmbolnăvite să le pmorîm ime­
vin roşu şi grăsime. Ca mâncare îi dăm mâncare bună
diat, ear corpul lor îl vom îngropa adânc în pământ şi
moale şi verdeaţă. Nările le spălăm cu apă puţin sărată
vom proceda la o desinfectare radicală, cum am spus mai
şi apoi le ungem cu untdelemn. Putem pehsula părţile bol­
sus. Celor rămase sănătoase le vom adăuga, câtăva vreme
nave cu tanin disolvat (topit) în apă sau cu acid carbolic
la mâncarea lor moale şi la apa de beut — vin roşu,
3 la sută (ambele din spiţerie). A scoate de pe limbă cu
rachiu sau sulfat de fer (calaican), tanin sau acid Ihlicilic
ajutorul unui ac peliţa învîrtoşată nu are nici o influenţă
(10— 15 grame la un litru de apă).
asupra boalei.
Durerea sad inflamaţia de ochi sau numai a unei
D ifteria (ciuma găinilor) încă este o boală molipsi­
părţi a lui se vindecă în cele mai multe caşuri dacă ţinem
toare şi e cel mai mare inimic al paserilor. Ea atacă nu
găina mai multe zile la un loc întunecos, spălând ochiul
numai găinile, dar şi toate felurile de paseri, ba chiar şi
mai des cu. apă curată. Mult grăbeşte vindecarea dacă
pe oameni. Boala se arată în următorul mod: creasta şi
dăm găinei bolnave ca mâncare făină sau pâne în ames­
bărbiile sunt uscate, când reci, când calde; penele sbîrlite;
tec cu untdelemn, grăsime sau unt proaspăt, care pro­
găina bolnavă stă somnoroasă şi la o parte de celelalte;
duce o uşoară eşire afară.
din nări şi ochi se scurge un puroi, care uscându-se în­
Constipaţia (încuierea) se iveşte cu deosebire când
chide nările şi paserea respiră cu anevoinţă, ear pleoapele
găinile închise în coteţe sunt nutrite numai cu grăunţe.
se lipesc unele de altele. Inlăuntrul gurii şi gâtlejului se
Le putem vindeca uşor dându-le de câteva-ori câte o lin­
formează un strat albicios, care împedecă respirarea (ră­
gură de untdelemn, unt , (uleiu) de ricină, untură de porc
suflatul) şi înghiţirea. Un leac contra boalei nu se-cu­
sau unt proaspăt sau adăugăm la mâncarea lor moale pu­
noaşte. De aceea cele îmbolnăvite se vor omorî imediat şi
cioasă pulverjsată sau floare de pucioasă ca o linguriţă de
se vor îngropa adânc,: ear coteţul şi curtea paserilor se va
cafea pentru zece găini. La găini ce sufere de această
desinfecta temeinic. /
boală de multe-ori se impun spălături cu apă căldicică pe
la şezut, ungeri cu uleiu sau chiar şi clistire. "* Tuberculosa (oftica, tusa sacA, găinar ea) este ca şi
Otrăviri încă se ivesc adesea între găini, producând holera şi difteria, o boală molipsitoare. Găinile atacate de
inflamaţiunî în stomac şi intestine (maţe) şi cari pot fi această boală, ca şi la om şi alte animale, tuşesc şi slă­
chiar omorîtoare. Ca otrăvitoare puţem aminti neghina, besc din zi în zi, până-ee mor. Plumânii lor sunt nimiciţi
migdale amare, fosfor dela capetele chibriturilor, drojdii (stricaţi) cu desăvîrşire. Găinile capătă această boală sau
dela cafea etc., care în cele mai multe caşuri se iau de dela altele bolnave, cu care convieţuesc sau şi dela oa­
găini fiind amestecate în mâncarea lor, Când observăm meni tuberculoşi, al căror scuipat îl mănâncă. Leac contra
otrăviri la găini este bine a le da un purgativ (curăţenie) tuberculosei nu există. Paserile bolnave se vor omorî cu
puternic, ca: zamă dela seminţe de in ferte, uleiu, apoi cât’ mai curând, cu atât mai bine şi se îngroapă adânc în
udându-le, de repeţite-ori, cu apă pe cap, gât şi spinare. pământ, ear coteţele şi vasele din ele vor fi desinfectate.