Page 5 - Bunul_Econom_1902_38
P. 5
Nr. 38 BUNUL E C O N O M Pag. 5
— ------- :-------'-----~ f
Reumatismul (podagra, guta), se iveşte când găinile pier, în cas, că nu îngrijim să fie scăpate de aceşti oas
sunt ţinute în curţi şi coteţe umede, reci şi expuse la cu peţi neplăcuţi. Dacă nu sunt mulţi ajută dacă le ungem
renţi de aer. Un timp ploios şi rece încă pot provoca pe cap, urechi şi pe sub aripi, unde se strîng mai mulţi
această boală. Picioarele şi degetele lor sunt reci şi se păduchi, cu untdelemn de mai multe ori. Coteţul trebue
umflă. Mersul e nesigur, degetele se contrag (se strâng curăţit în mod temeinic. Toată lemnăria şi cu deosebire
laolaltă) şi în sfîrşit găina nu mai poate umbla. Când crepâturile le vom unge cu zamă de tutun (tăbac) sau
reumatismul zace în gât, el se îndoae înspre spate. Contra petroleu, ear după aceea vom spoi cu lapte de var în
acestei boale foloseşte în prima linie: căldură uscată. Pa amestec cu acid carbolic, cum am vâzut mai sus.
serile bolnave se pun în un coş sau cutie cu fân moale sau Năpârlirea adecă schimbarea penelor, ea se iveşte
petece de lână, care , se aşează la căldură pe vatră sau în fiecare an la pasârile noastre şi în special la găini, ea
lângă sobă (cuptor) sau în fine la soare şi li-se dă de cade toamna târziu, adecă într’un timp când aerul este
mâncare pâne muiată în vin (mai bine în vin roşu). De deja mai rece. Năpârlirea însăşi nu este boală, însâ găi
getele şi picioarele se ung cu untdelemn. Dacă nu folo nile totdeauna tînjesc pe această vreme. Prin perderea
seşte acest tratament, atunci li-se face la picioare băi căl penelor celor vechi corpul (trupul) lor este mai râu apâ-
dicele de apă, în care s’au fert floare de fen sau flori de rat de Irig şi umezeală, cari uşor pot provoca boale, ear’
romoniţă (muşeţel)* apoi se şterg bine şi se pun la căldură. penele cele noue, pentru-ca sâ se formeze, întrebuinţează
Vărsatul încă se iveşte adesea la găini. El este mo multe materii din corp pentru formarea lor. Urmează de
lipsitor şi de aceea găinile îmbolnăvite de versat trebue aci, că cu cât vom ţinea găinile noastre în timpul năpâr-
se le îndepărtăm imediat de cele sănâtoase. Versatul se lirei într’un coteţ mai călduros şi le vom nutri mai bine,
iveşte cu deosebire sub aripi, pe piept şi partea dinainte cu atât v o r, trece mai uşor şi mai repede năpârlirea şi
a picioarelor. Locurile atacate le ungem cu unt, ear’ de vor începe a oua mai de grabă.
mâncare dăm găinilor târîţe ferte amestecate cu verdeaţă
tocată. Vom îngriji totdeauna pentru un loc mai căldi
Comercial de oue din Austro-Ungaria.
cel. In câte-va zile boala aceasta piere de sine.
Răni provenite din lovituri sau alte întâmplări se va
căuta în prima linie ca ele se fie spălate de repeţite-ori
Repetăm publicarea acestei statistici, ca din nou să punem naintea ce
cu apă, căreia i-se poate adăoga foarte puţin oţet de vin titorilor noştri o oglindă fidelă a importului şi exportului de ouă în decursul
unui an, cu scopul ca câţi mai mulţi se se îndeletniceatcă cu acest negoţ, care
sau câte-va picături de acid carbolic. In tot caşul vom
răscumpără în belşug munca şi truda omului.
căuta mai întâiu se înlăturăm corpurile străine, ca pene etc.,
In anul 1901 importul Austro-Ungariei a fost:
ce ar fi ajuns în răni. Din Rusia . . . .................... 373.261 măji metrice.
Frânturi de oasS. Când se întâmplă ca vre-o pasâre sâ-’şi « România . . . . . . 19.261 «
rupă vre-un picior sau aripă şi dacă nu ţinem deosebit « Italia . . . ........................ 4.300 «
de mult la ea, este mai bine se o tăiem. In cas, că do « Turcia . . ........................ 4.630 «
« Sârbia . . ........................ 4.953 «
rim se o vindecăm, vom face părţii rupte o legătură (ban-
« Bulgaria . . . . . . 11.769 «
dagiu), în aşa mod, ca capetele osului rupt se fie alipite
« Germania . . . . . . . 1.075 «
yunul de altul, ca sâ se poată contopi earăşi laolaltă. « Muntenegru ........................ 331 «
In acest interval, pasârea va fi ţinută separat şi bine « Anglia . . ........................ 7 <C
hrănită. « Grecia . . . . . . . . 75 «
Raia picioarelor se iveşte dintre paseri cu deosebire « Egipt . . . ........................ 363 ' <C
la găini şi mai ales la rasele mari şi grele de origine din « Elveţia . . ........................ 65
« Francia . . ........................ 53 <c
Asia. Ea este provocată de un paiangene al râiei (rapăn),
« Danemarca ........................ 540 «
cam asemenea celor-ce găsim şi la celelalte animale donjes-
« Belgia . . ........................ 1
tice sau la om. In urma acestora se ivesc nişte solzi
« China . . . . . . . . 1 «
albi-cenuşii pe picioare, care se tot înmulţesc şi se suprapun
Sum a: 420.686 măji metrice.
(se aşează unul peste altul), aşa încât formează la urmă
In anul 1901 exportul Austro-Ungariei a lost:
o coaje atât de groasă, că găinile sunt împedecate în
In Germania . . ........................ 892.271 mâji metrice.
umbletul lor. Pe lângă aceste ele simt o mâncărime mare,
« Anglia . . . . . . . . . 97.754
care le face ca mereu sâ se ciugulească la picioare. Râia «
« Elveţia . . . ........................ 41.484
trece şi pe creastă, bărbii, cap şi pe gât formând şi acolo « Belgia . . . ........................ 3.854 «
coji gălbui-cenuşii. Ca mijloc de vindecare vom spăla « Târile-de-jos . . . . . . . 19.452 «
părţile atacate cu apă căldicică, în care s’a disolvat săpun « Francia . . . . . . . . . 2.042 «
« Italia . . . . . . . . . . 1.001 «
verde şi îndepărtăm apoi cojile cu îngrijire. După aceea
« Rusia . . . ........................ 708 «
ungem picioarele cu untdelemn, la care adăogâm a zecea
« Sârbia . . . . . . . . . 59 «
parte acid carbonic. In fine vom face o desinfectare ra
« România . . . . . . . . 104 «
dicală a coteţului şi tot ce sâ află în el, spoind tot cu « Triest . . . . . . . . . 14 «
lapte de var, căruia îi adaogem şi acid carbolic (20 grame la « Danemarca . . . . . . . 99 «
un litru lapte de var). « Turcia . . . . . . . . . 7 «
Păduchii se ivesc la găini mai cu seamă unde nu Sum a: 1,058.849 mâji metrice
domneşte curăţenie în coteţele lor şi când sunt reu hră
Dacă calculăm în termin mediu 2000 ouă pe un cântar metric putem
nite. Găinile cari sunt năpădite de păduchi slăbesc şi uşor afla numărul ouălor.
