Page 6 - Bunul_Econom_1902_38
P. 6
Pag- 6 B U N U L ECONOM Nr. 38
A d v o ca tu l poporului. tul cu un vas mare învălit cu o cârpă udă. fericiţi. Să rămână mai bine acasă în pa
In farfuria în care ţineţi untul să se afle pu tria lor.
ţină apă, peste care puneţi vasul acoperin- ■ *
Ca voluntar în armata comună poate du-1 aşa, ca evaporaţi unea apei dinlăuntru, In chestiunea jidovilor din România.
Intra numai acela, care a împlinit 17 ani şi nefiind în legătură cu aerul din afară, între Din Bucureşti se depeşează, că ziarul oficios
are o înălţime de 155 ctm. şi care are con ţine răcoreala. «Independance Roumaine» susţinând, că noua
simţământul părinţilor ori tutorului, dând o lege despre meserii nu conţine nici o dispo-
declaraţiune în scris, făcută înaintea antistiei siţie, care ar lipsi altor legi de meserii, in
NOUTĂŢI vită presa română să protesteze în unanimi
comunale. Cu această declaraţiune, cu ates
tatul de moralitate extrădat de antistia co tate contra amestecului puterilor străine în
munală şi cu extrasul de botez trebue să se legislaţia română.
presente respectivul la comanda militară. A- Nou institut de credit român. In Râş 5 *
cela, care a satisfăcut deja datorinţei sale nov (corn. Braşov) se va înfiinţa o nouă Regina Belgiei Henrietta, mama fostei
militare, adecă a servit deja în armata co bancă română sub numirea de «Râşnoveana». soţii a moştenitorului de tron Rudolf, Stefa-
mună şi voeşte a întră la honvezime, trebue Capitalul de fondare va fi de 25.000 cor. şi nia, a murit săptămâna trecută. Auzind fiica
să se presente la comanda militară a honve- se va procura prin emisiunea de 500 acţii ei de acest cas trist, a alergat la coşciug,
aimii, presentând cartea de serviciul militar, în valoare nominală de câte 50 cor. vărsând lacrimi amare. Tatăl ei, Regele Bel
extrasul de botez, atestatul de moralitate, şi * giei, auzind că fiica sa se află acolo, a făcut
dacă ar fi minorean, declaraţiunea părinţilor Schimbare în mersul trenurilor. Cu ziua semn să se depărteze, zicând: «Nu vreau s’o
sau tutorului, extrădată în faţa antistiei co de 1 Octomvrie se va introduce pe linia fe vădi» Refusul acesta l-a făcut din causă, că,
munale. (Art. de lege VI §. 19, 20, 22 şi 23 rată de stat o nouă ordine în mersul trenu după-cum se ştie, Stefania s’a măritat după
din anul 1889). rilor, care se deosebeşte încâtva de cea va contele Lonyai fără învoirea părinţilor sei.
labilă în decursul verii. *
La cas de moarte extraordinară * Un tren în flăcări. O telegramă trans
chirurgul e dator a face imediat arătare an Abzicerea Papei Lee XIII. O ştire sen- misă de «Agenţia Havas» anunţă, că un tren
tistiei comunale. Mâncările, beuturile, medi saţională şi-a luat sborul prin lume. E vorba, de petrol, care mergea spre Statele-Unite, s’a
camentele suspicioase le va sigila în faţa a aprins în drum. Din personal n’au scăpat de
că Papa Leo XIII va abzice în curând, de
doi martori şi Ie va preda antistiei comu cât 12 oameni şi aceştia cu răni grave. Res
signând deja de urmaş al seu pe scaunul
nale spre păstrare. Ori-ce persoane, cărora papal pe secretarul seu, cardinalul Rampolla. tul de 11 au ars de vii.
le vine la cunoştinţă astfel de caşuri, dease- E cunoscut, că fiecare papă în testamentul *
menea trebue să facă îndată arătare antistiei Bani falşi. Zilele acestea s’a făcut o des
seu designa pe unul din cardinali de urmaş
comunale. (Instrucţiunea ministrului de in coperire surprinzătoare în Oradea-mare. Fi
al seu. Cardinalii respectau de obiceiu do
terne pentru chirurgi din anul 1876 nrul liala băncii austro-ungare a examinat un ban
rinţa papei. Rampolla însă nu prea era bine
31025). de aur de 10 franci, care i-s’a adus spre
privit de ceialalţi cardinali. De aceea papa
încă in viaţa sa a voit, ca Rampolla să a- schimbare şi a constatat, că banul e fals,
D I V E R S E jungă papă şi spre acest scop s'a şi decis a pentru-că nu e din aur, ci din aramă şi au
abzice în favorul lui Rampolla. E interesant rul dintr’însul abia representă o valoare de
cum a ajuns această ştire în vileag. In tipo 20— 30 cruceri. Mai interesant e, că banul
Seminţele de urzică mâncate de că- grafia papei merg lucrurile de tot încet şi fals a fost dat ca premiu de societatea de
tră cai au o înrîurire foarte bună asupra a- greoiu. Rampolla a urgentat totul, ca abzi tir din Oradea. Societatea de tir şi-a coman
cestora. Agricultorii din Danemarca, ai căror cerea papei Leo XIII şi denumirea sa de dat toate premiile la o firmă din Viena. S’a
cai au totdeauna o înfăţişare excelentă, u- papă să se facă cât mai iute. Pentru-ca ac pornit cercetare în causă.
sucă aceste seminţe şi le dau, seara şi dimi tul de abzicere al actualului papă să se tipă
neaţa, câte o mână în porţiunea de ovâs. rească cât mai în grabă, au fost angajaţi încă CALENDARUL ECONOMIC.
Caii devin astfel mai cărnosi şi părul lor ca doi tipografi străini, cari nu puseseră jură Ce să facem. în Septemvrie?
pătă un luciu foarte frumos şi mătăsos. A- mânt, că vor ţinea In secret toate cele-ce se
ceste seminţe de urzică sunt date de trei-ori petrec în Vatican. Aceştia au comunipat şti Se samănă grâu şi secară, dacă nu s’a
pe săptămână. rea cunoscuţilor lor, de unde s’a răspândit făcut în luna trecută. Se culege cucuruzul,
în toată lumea. când foile toate s’au îngălbenit bine; secară
In care timp al zilei cresc arborii * acasă şi se aşează nebătut în coşare spre a
mai mult? După un botanist german, care Din America. Un Maghiar emigrat în se usca bine. Se fac ogoarele de toamnă
de un lung şir de ani se ocupă cu observa- Canada descrie modul miser de traiu al lo pentru toate sămănăturile de primăvară,
ţiuni asupra număroase plante, a constatat cuitorilor din satul Herczegfalva din Canada. dacă pământul este destul de moale. Se
că creşterea arborilor ar avea loc mai cu «Locuitorii acestui sat, toţi Maghiari emigraţi scot napii şi cartofii. Se culeg poamele coapte.
seamă noaptea şi anume dela miezul nopţii din Ungaria, trăesc în nişte găuri scobite în Se începe cu facerea gropilor pentru plan
până la orele şese dimineaţa. pământ. In aceste locuinţe ale lot nu afli de taţia de toamnă şi cu desfundarea pămân
Acest botanist a stabilit chiar regula cât un ţol, ear mâncarea ce mi-au dat-o fiind tului. Se altoesc merii în ochiu dormind. Se
că prelungirea creşterii este: oaspele unui Maghiar de acolo, n’a fost de strîng seminţe dela fructe coapte. însemnăm
Dela 6 ore dim. până Ia 9 ore dim. 8.6°/0 cât cartofi ferţi, câştigaţi şi aceia cu mare în viie butucii de soiuri bune de struguri,
9 12 » am. 1.3 » jertfă. Intrebându-i de soartea lor, mi-s’a pentru a şti de unde să luăm butaşi din cei
12 » am. » 6 » p. m.— .— » răspuns, că au o soarte foarte tristă şi toţi mai buni. Ne pregătim pentru cules; cerce
6 » p. m. » 9 > seara 1.3 » doresc cu înfocare să se reîntoarcă în patria tăm vasele (căzile, putinile) de strîns stru
9 » seara » 12 > noapt. 3.8 » lor, blăstămând ciasul, în care au plecat de gurii, linurile, tocitorile şi butoaiele; le spă
12 » noaptea » 6 » dim. 25.0 » acasă. N’au însă nici banii necesari ca să se lăm sau chiar le curăţăm înlăuntru, le dre
Nu toate plantele se supun acestei re- poată re ’ntoarce în Ungaria. Corturile Ţiga gem; butoaiele şi zăcătorile le afumăm cu
gule şi cifrele date mai sus se referă, cum nilor din Ungaria sunt de o sută de ori mai pucioasă. Gătră sfîrşitul lunei, dacă timpul a
am amintit, numai asupra arborilor. bune, decât locuinţele lor». Scriitorul acestei fost prielnic coacerii strugurilor, şi dacă stru
epistole sfătueşte pe Maghiari să nu mai as gurii sunt copţi, ne apucăm de cules; dacă
Păstrarea untului proaspăt. Aco culte de agenţii, cari îi chiamă în America, nu, îi lăsăm până cătră mijlocul lunei viitoare.
periţi farfuria (talerul) în care se găseşte un promiţându-le, că acolo vor deveni bogaţi şi