Page 1 - Bunul_Econom_1902_39
P. 1

Anul  III.                                 O răştie,  5   O ctom vrie  n.  1 9 02 .                                N r.  3 9 .














                   REVISTA  PENTRU  AGRICULTURA,HIDUSTRIE  $1  C0MERC1U

       ORGAN   AL:   „Reiuiiiuii  Economice  din     Orăştie"   şi  „Reuniunii  române de  agricnitură  din comitatul    Sibiinioi".


                   A B O N A M E N T E :                          A P A  RE:                                I N S E R T I U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fi.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fi.]                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
              Pentru  România  15  franci  pe  an.  In  flecare  Duminecă.                         Abonamentele  şi  inserţiunile  se  plătesc  înainte.
                                                   pregătirii  lor  în  ştiinţele  economice  ce   de  codiţă;  5.  simburii  sunt cafenii.  Ex­
                                                   o  primesc  în  şcoalele  pedagogice.  Se^  perienţa  a  dovedit,  că  un  cules  mai
                                                   pune  prea  puţin  temeiu  de  câtră  orga­  târziu  dă  un  vin  mai  de  valoare  ca  u-
                                                  nele  competente  pe  un  ram  de  învăţă­  tiul  de  vreme.  Sunt  unele  soiuri  însă,
                          iu.                      mânt  de  cea  mai  mare  importanţă  pen­  că  putrezesc  uşor  şi  acestea  vor trebui
                                                  tru  poporul  nostru, care se  îndeletniceşte   culese  mai  curând.  Strugurii  pe  deplin
            Dacă  deia preotul  nostru  nu  putem   numai  cu  agricultura.  In  privinţa  acea­  copţi  nu  sufer  de  un  ger  uşor,  ci  nu­
       cere  mult pentru  a  fi  instruitorul  direct   sta  am  putea  să  ne  luăm  exemplu  dela   mai  cei  necopţi  şi  aceasta  nu  este  pa­
       al  poporului  nostru  în  instrucţiunea  a-   vecinul  nostru  regat:  România,  unde  în   gubă  mare,  fiindcă  ar  strica  numai  şi
       gricolâ,  după* cum  am  arătat  în  nrul  tre­  învăţământul  primar^ apdi  cel  seminaiial   strugurii  cei  buni.
       cut  al  foii  noastre,  nu  putem  zice  tot ast­  şi  pedagogic,  o  foarte  mare parte  a pro­  O  regulă  principală  este,  că  sepa­
       fel "despre  învăţătorul  şcoalei  populare.   gramului  de  învăţământ  este  consacrat   răm  totdeauna  strugurii  necopţi  de  cei
       Menirea  lui  naturală  este:  a  instrui  e-   agriculturii  şi  ramurilor ei.  Ba, ce e  mai   copţi  şi  să  nu  aruncam  tot  ce  culegem
       levii  sei  în  tot  ce  este  şi  poate  deveni   mult:  chiar în  gimnasiile superioare  s’au   în  aceeaşi  putină,  căci  un  singur  stru­
       folositor  pentru fiitorul cetăţean.  El fiind   creat  eatedre  de  agricultură  pentru  cei   gur  necopt  strică  vinul  dela  alţi  trei
       în  contact  zilnic  cu  prhncii,  într’o etate   doritori,  ca  odată  terminând  gimnasiul  copţi.  De  aceea  vom  culege  mai  întâi
                                                                             o*
       când  sunt  mai  impresionabili  şi  primesc   să  aibă  şi  cunoştinţe  maintemeinice  asu­  numai  strugurii  copţi  şi  mai  târziu  şi
       mai  uşor  ori-ce  învăţătură,  a  lui  este   pra  acestor ştiinţe.                   rîndul  al  doilea,  după ce  au  ajuns  şi
       datoria  a  insufla  dragostea  pentru  na­     Şcoalele de repetiţie economice, care   ceialalţi  la  deplină  coacere.  In  multe
       tură  şi  tainele  ei,  în  astfel  de  mod,  ca   sunt  decretate  la noi,  pe  lângă  că,  după   regiuni  se  comite  mereu  greşala,  că  se
       această  dragoste  să  se  restrângă  şi asu­  părerea  noastră,  nu  corăspund  menirii   amestecă  strugurii  copţi  cu  cei  necopţi
      pra  ştiinţelor  agricole  basate  pe  aceste   lor,  fiindcă  se  face  mai  mult  agricultură   şi  oamenii  se  bucură  că  au  făcut  mult
      legi.  învăţătorul  are  întrucâtva  şi  mij­  teoretică  (numai  din  carte) şi prea puţină   must.  Şi  mai  mare  greşalâ  se  face  la
      loace  a  propaga  aceste  ştiinţe,  având o   practică, —   ele  sunt  prea  puţine,  încât   plantarea  viiei,  unde  se  amestecă  dife­
       grădină  la  disposiţie,  apoi  plimbările cu   dispar în  massa  poporului  nostru  doritor   rite  soiuri  laolaltă  şi  resultatul  va  fi
      elevii  pe  câmp,  livezi,  în  pădure;  poate   de  progres.                           totdeauna,  că  întimpinăm  greutăţi  la
      cerceta  cu  ei  gospodării  mai  bine  in­                                             cules  şi  alegerea  strugurilor.
      stalate,  cu  vite bine  întreţinute,  stupării,                                             Culesul  să  nu  se  facă  nici-odată
      vii,  grădini  de  pomi  etc.  etc.,  unde        ^  Culesul  viilor.                   pe  timp  de  ploaie  mare,  nici  des-de-
      poate  da  explicaţiuni  elevilor  sei  şi  a                                           dimineaţă,  până-ce  zace  rouă  pe  stru­
      face  asemănări  între  lucrări  bine  exe­      Deşi  nu  au  rodit  în  belşug  viile   guri  ;  fiindcă  apa  de  ploaie  şi  cea  de
      cutate  şi  cele  rău  făcute.  Cu  alte  cu­  în  toate  părţile  ţerii  noastre,  totuşi  nu   rouă  face  vinul  cu 4— 5 grade  mai reu;
      vinte :  el  are  la  îndemână  cel  mai  pu­  ne  putem  plânge  în-  general  de  o  re­  cu  alte  cuvinte:  dacă  culegem  pe  rouâ
      ternic  mijloc  de  a  demonstra  înaintea   coltă  rea.  Vin  mult  şi  totodată  şi  bun   sau  ploaie,  căpătăm  mult  vin,  înse  un
      ochilor  elevilor  sei  cum  trebue  înţelese   nu  vom  avea.  Cu  atât  mai  vîrtos  ni-se   vin  reu.  Nu  se  recomandă  a culege des-
      învăţăturile  date  lor  între  cei  patru  pă­  impune,  ca  mult-puţinul  ce  avem,  să-l   de-dimineaţă,  din  causa  răcelii,  care în­
      reţi  ai  salei  de  învăţământ.            recoltăm  în  condiţiunile  cele  mai  bune,   târzie  ferberea  mustului.  Strugurii  ne­
           Este  lucru  natural,  că  nu  se poate   ca  să  nu  păgubim  şi  mai mult  prin noi   copţi, cari  au suferit  de  ger,  se  vor  cu­
      cere  dela  un  învăţător  explicâţiuni  de   înşine.  Vom  începe  culesul  strugurilor   lege  înaintea  strugurilor copţi  şi  se  folo­
      înaltă  ştiinţă  de  agricultură,  ci  potri­  numai  atunci,  când sunt pe  deplin copţi,   sesc  mai bine  pentru  a  face rachiu din ei.
      vite  minţii  copiilor,  ceea-ce  de  altcum   ceea-ce cunoaştem pe următoarele semne:      Pentru  a  ridica  bunătatea  vinului  e
      este  mult  mai  anevo^»asâ  decât  a vorbi   1.  Lemnul  şi  codiţa  ciorchinei  sunt ca­  recomandabil  a  tescui  (pressa)  numai
      unor  persoane  cu  o  instrucţiune  mai    fenii;  2  peljţa  ce  îmbracă  bobul  este   boabele,  fără cozile  lor,  cari  dau  vinului
      înaltă.  Este  grea  misiunea  învăţătorului   transparentă  (străvăzătoare)  şi  roşcată   un  gust  aspru,  astringent  (adstrîngător)
      şi  în  direcţiunea  aceasta,  fiindcă  şi  aci   de  soare;  3.  sucul  din  bob  e  dulce  şi   şi  acru.  Iry  acest  scop  ne  folosim  de  o
      ne  lovim  în  prima  linie  de  insuficienţa  lipicios;  4.  boabele  se  deslipesc  uşor  aşa  numită  morişcă.  Strugurii  îi  putem
   1   2   3   4   5   6