Page 2 - Bunul_Econom_1902_39
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 39
lăsa ca cozile laolaltă opt sau şi mai multe este suficient contingentaţl stabil de ar Dar cu toate astea, Ignatieff e la
zile înaintede a Ihcepe cu tescuitul Când mată. Ear în timpul acesta, Ignatie'ff Şipka, între amicii săi.
strugurii nu s’au putut coace din causa fostul ministru bl Rusiei la Constantă
verii reci din acest an, îi vom pune în nopol înainte de isbud&irea răboiului
U n eia. Intre trupele concentrate
teasc cu cozi cu tot, fiindcă boabele ne oriental, e oaspeje Bulgariei, care ser la manevrele din Curse s’a distribuit o
coapte şi tari resistă apăsăiii presei. bează. mulţime de broşuri întitulate »Ţarul
înainte de a începe culesul vom în O depeşe sosită din Salonichi cu cel nou*. In ele se provoacă soldaţii
griji de vasele trebuincioase, ca să fie în datul de 27 Septemvrie anunţă, că în să nu dee ascultare Ţarului şi genera
bună stare şi curăţite cât se poate de vilaietul Monastir toate satele bulgâ- lilor săi, căci în curând se va urca pe
bine. In cursul culesului în fiecare seară reşi sunt în plină revoltă. Bandele fa tron un Ţar nou. In regimentele com
vor fi deasemenea spălate. Tot asemenea natice ale bulgarilor împresoară şi aprinde puse numai din Ruşi se lăţeşte spiritul
vom îngriji, ca pentru cules să avem lu satele turceşti: zilnice sunt conflictele
revoluţionar tot mai tare, aşa că la
crători de nădejde la disposiţie şi în nu sângeroase. menevrele.acestea a fost înlocuit regi
măr îndestulitor. Numai puţin îngrijitor simptom este mentul rusesc, care făcea serviciul în,
mişcarea Albanezilor din Stara-Serbia.
jurul Ţarului, cu unul din Basarabia
Albanezii cu nici- un chip nu vor să
DIN LUME permită introducerea în Mitroviţ a con (românesc).
sulului rusesc, deşi instituirea aceluia a Consiliul comunal din Chieff a ce
rut dela guvern să expulzeze pe toţi
Orientul se mişcă. Sub acest fost aprobată de sultan; o cucerire pad- Evreii din guvernamentul Chiefîului.
titlu scrie »Trib. Pop.* un articol in nică este acest consulat, a Rusiei, pen
teresant din care extragem următoarele: tru favoriţii săi de-’i mai de curând în
drăgiţi, a Sebilor, a cărora propagandă
Bulgarii serbează. Atentat eontra Ţarului. Nihi-
Serbează la Şipka aniversarea lup între Albanezi şi în contul Albanezilor, liştii ear au pus la cale atentat în con
tei pe care au dat-o Românii, pentru trebuia să fie cultivată, tra vieţii Ţarului. Şi au plănuit anume
a-’i elibera de sub jugul turcesc. Şi pe când Albanezii s’au postat să-’l omoare pe împăratul când acesta
Şi împreună cu dînşii, golesc la într’o situaţie de resistenţâ viguroasă se va întoarce dela manevrele din Kursk.
pahare representanţii Rusiei, în onoa pontra dispoşiţiilor şi »ordinei« turceşti, Pe unde şi când pleacă Ţarul la ma
rea armelor bulgare şi ruseşti, în cins pe atunci bandele bulgare cutreieră nevre, s’a ţinut in mare taină. Nihiliştii
tea intimităţii dintre-----uriaş şi pitic. Macedonia. totuşi au aflat, Că se va întoarce pe
Pe când la «Şipka se serbează un Turcia înarmează trupe şi le tri la Nicola ori Varşovia. D’aceea ei au
trecQt de glorie pe care Bulgarii nu mite mereu în foc, pe când muscalii stricat calea ferată şî ici şi colo, ridi
l’au avut, în Macedonia bandele bul sărbătoresc la Şipka alături cu Bulga când dela loc şinele, ca să provoace
gare au pornit un adevărat răsboiu şi ria oficială, cu principatul lui Ferdinand, astfel deraliarea trenului în care este
jaf în lungul şi latul ţârii. Bandele s’au şi în mijlocul zîngăniturilor de arme Ţarul, ear pe linia Nicola s’a observat
isbit cu trupele turceşti în nenumărate (şi de pahare) status-quo-ul, asigurarea isprava nihiliştilor şi astfel s’a putut în-
fînduri; şi trupe noi se pregăteşte Poarta status-quo-ului în Balcani evoluează, sau cunjura catastrofa.
să trimită în Macedonia. mai bine zis, se revoluţionează, fără să Dintre nihilişti n’a fost încă prins
Reservele turceşti sunt chiemate se mişte vre-una din puterile garante
nici unul.
sub arme, ceea-ce dovedeşte, că nu ale faimosului status-quo. *
— Ci sâ caut? Am vinit dipâ trabâ. pere mărunţişuri. Şi ca să nu scape prilejul
F O I Ţ A Dacă a auzit vorbele «după treabă»,ce începu a-i vorbi de fel şi fel de lucruri,
s’a gândit ovreiul din Tîrgul-Ocna ?... «Dacă doar-doar de-1 va face pe ăla să cumpere
are trabâ, va sâ zichi nigoţ; dacă este nigoţ ceva şi să câştige şi el câteva parale.
Câte eiasuri sunt? la mijloc, el nu cunoaşte pu nimeni aici; va
Dar ăla nu cumpăia nimic, nimic.
să zichi iu pot sâ ’l duc acolă şi acolă, şi sâ
Ce dracu să tacă, văzend că nu cum
chişlig şi iu ceva». -
Ci-că Ovreii când întâlnesq în oraşul pără nimic, Ca să nu zică barim că nu s’a
După-ce judecă ovreiul aşa, îl întrebă
de unde sunt de fel, vre-un alt ovreu străin, folosit de pe urma lui cu ceva?... Ai să-i
tare:
au obiceiu de-i dau ziua bună zicându-i pe ceară o ţigară.
Potr vrai sâ cumpâr ceva vite?
ovreeşte nişte vorbe care însemnează: — Dă-mi, mu rog, o ţigară dă tutun.
Străinul îi răspunse:
«Bună ziua, unchiule.» — Nu cumpâr vite. — Nu fumez, îi răspunse străinul.
Intr’o zi un Ovreu din TirguI-Ocna, Alâlalt urmă: Nici aşa nu-i merse bietului ovreu. Hai
piimbându-se pe o stradă a oraşului care — Ceva bucăţi du pâstav, pot sâ ti să încerce cu tabac de tras pe nas.
ducea la tîrg, dă cu ochii de alt Ovreu din- duc sâ iei .. o marfă lucră mare, aşa sâ tră — Dacâ aşa, dă-mi niţel tabac, poţi
tr’un sat apropiat şi pe care, fireşte, nu-1 cu iesc iu... că ai.
noştea, nefiind de acolo. — Nu cumpâr pâstav... răspunse Ovre — Nu trag iu pu nas al meu aşa o
Cum îl văzu, se duse drept la el şi iul străin. porcărie, îi răspunse!ear străinul.
îi zise: — Or ceva haine vechi cu toptan... dar Ovreiul din Tîrgui-Ocna rămase pe gân
— Bună ziua, unchiule. ci haine, erezii... par’că sunt noi, nu altâ. duri de tot, în vreme-ce umblau alături unul
. — Bună ziua, îi răspunse ăla. — Nu cumpâr haine vechi. de altul pe o stradă murdară de noroaie. Se
Pe urmă începură pe româneşte : Ce se mai gândi ovreiul ?.,. Lucruri mari gândea el cum îşi perduse vremea de geaba,
— Ei, ci cauţi p’aici? nu cumpără ăsta, poate o fi venit să cum cum nu putuse câştiga nimic după urma
