Page 3 - Bunul_Econom_1902_39
P. 3
Nr. 39 BUNUL ECONOM __________ _________________ Pag 3-
Contele Vaux a trecut cu balo a. m., când se va face închiderea so mitetului aranjator pentru întemeierea
nul Marea-Mediterânâ. A pornit din lemnă precum şi împărţirea premiilor. unui museu industrial, etc.
Algeria şi a ajuns la Cette, în Franţa. Cu privire la obiectele de expus Despre festivităţile împreunate cu
Din causâ, că nu bătea vântul, de-asu- pentru orientare ne luăm voe a da ur-" exposiţiunea precum şi despre eventua
pra oraşului Bizerta a stat pe loc în mătoarele indicaţiuni: lele disposiţiuni ulterioare se vor da
aer aproape 12 ore. amănunte la timpul seu.
1. a) Se primesc tot felul de obiecte
*
de industrie de casă, (ţâsâturi, cusâturi, Sibiiu, în 17 Sept n. 1902.
Roosevelt, preşedintele Statelor- covoare etc.) lucrate de femeile noastre. JD. Cotnşa, V. Tordăşianu,
Unite este bolnav. El a căzut mai b) Este de dorit şi vor avea întâe- preş. reuu. de agr. preş. reun. mes. rom.
deunăzi la Pietsfeld şi s’a lovit râu la tate costume întregi (îmbrăcăminte băr T. Popoviciu,
secret gen.
genunchi, aşa că medicii au trebuit băteşti şi femeieşti), cari s i represinte
sâ-’i facă operaţie. portul original obicinuit din vechime
*■ Medicul casei.
în comuna-respectivă.
Din Niirnberg se telegrafează, că Deasemenea vor fi binevenite obiecte
Mercuri s’a ţinut acolo o mare întru de industrie casnică, cari sunt pregătite Negeii de pe ţîţeie vacilor îi putem
îndepărta ungându-i după muls, mai multe
nire a socialiştilor germani. Căpetenia de ţăranii,, cari nu sunt meseriaşi de
zile dearîndul, cu o soluţiune tare de peatră
lor Bebel, vorbitor vestit în lumea în profesiune. Aici aparţin tot felul de acră (alaum) obicinuită, în urma căreia dispar.
treagă, însă numai aşa s’a învoit sâ unelte şi scule folosite în economia cas Tot astfel foloseşte ungându-i cu slănină. A-
vorbească dacă cei cari îl vor asculta, nică, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru ceste simple mijloace sunt de preferat ace
vor plăti 10 lîleri fie-care pentru aju femei. lora, prin care se ard negeii şi care lasă tot
torarea familiilor lucrătorilor săraci. In deauna în urma lor cicatrice [sgancă, semn
c) Obiecte din industria profesio
sală âu întrat 5000 oameni. S’a strîns de rană].
nală (diferite meserii).
deci o sumă bunicică.
2. Obiectele de expus sunt a se Pe care parte D corpului să dur-
trimite la adresa * comitetului aranjator* mim ? este o întrebare, care a ocupat pe
mulţi medici. In fine s’au făcut următoarele
al exposiţiei în Sibiiu (Nagy-Szeben) din
Exposiţia industrială din Sibiiu. constatări : muşchiul care formează inima e
io până cel mult în ig Oct. n. c. Spe
mult mai puternic decât ficatul, care for
sele de transport le supoartă exponen
mează (secretează) ferea, prin urmare suportă
tul; comitetul aranjator ia însâ răspun mai uşor o apăsare de câtră corpul omului
Se aduce la cunoştinţă publică, că
dere pentru păstrarea în bună regulă a când zace pe partea stângă. Pe de altă parte
exposiţia industrială ce «Reuniunea ro
obiectelor incurse. zăcând pe această parte se apasă stomacul,
mână de agricultură din comitatul Si-
prin urmare este împedecat la mistuire. Ştiind
biiului« aranjază dimpreună cu «Reu 3. Fiecare obiect de. expus are se însă, că mistuirea durează numai câteva ore
niunea sodalilor români din Sibiiu* se se provadă cu ţîdulă, ce va purta nu după mâncare, este mai consult a ne culca
va deschide în Dumineca din ig Oct. mele complet, caracterul, (măifestrUj calfă* la început pe partea dreaptă, întorcându-ne
n. la i i ore a. m. în sala cea mare învăţăcel etc.) şi locuinţa exponentului, apoi pe partea stângă. Pe spate nu e bine a
durmî, fiindcă pe lângă alte neajunsuri sufere
dela Gesellschaftshaus şi va sta la dis- şi eventuala indicaţiune, că obiectul res
şi rinichii, cari sunt foarte simţitori, fiind a-
posiţiunea publicului până în Dumineca pectiv e de vânzare (în care caz să se păsaţi lung timp de greutatea corpului.
din 26 Octomvrie n. 1902 la 11 ore indice apriat şi preţul), se dărueşţe co-
—- Cei patra cai ai trăsurii noastre — Pentru numele lui D-zeul cine i-a
străinului, nici o ţigară încalţe, nici o pică
răspunse servitorul. causat astă supărare?
tură de tăbac cât iei între degete.
Şi ne mai având ce cere, măcar că se — Cum au murit caii? explică-re. — Moartea părintelui d.-v., care a mu
gândi -mult, întrebă oftând, pentru-ca cel pu — Ah! sărmanii dobitoci era să tră- rit de apoplexie.
ţin să se aleagă cu atât: . ească multă vreme, dacă nu-i sileau să care
Dumitru Stăncesscu.
— Mu rog. câte ciasâr sunt? atâta apă.
— Şi la ce v’a trebuit atâta apă?
— La stinsul focului în ziua când s’au
Nati-o frântă, oă ti-am dres-o. aprins casele.
$ 7 9
— Ce fel, casele noastre au ars? Ah! U n s g î r c i t .
Un student primi într’o zi cu bucurie Dumnezeule I Intr’o societate se vorbeşte de friguri.
pe servitorul casei lui, care îi aducea nuvele —-■ Aşa din nenorocire! şi dacă oamenii Un medic arată, că un om care are
din partea familiei. casei erau mai cu luare aminte când ţineau friguri poate sta săptămâni întregi fără să
— Ce veste îmi aduci d’acasă ? întrebă luminările, nu era să se întâmple nimic. mănânce.
tinărul, bune, bune 1 — Dar ce trebuinţă aveau de luminări ?
— Doctore, zise unul dintre asistenţi,
— Nici o veste, dle, răspunse servito
— Le ţineau când înmormântau pe n’ai putea să prescrii o doză de friguri pen
rul, de cât aceea numai că a murit cioara,
mama d.-v. tru servitorii mei.
— Acestea sunt toate nuvelele? şi cum
— Cuml a murit mama! Ah, D-zeule!
a murit biata pasăre ?
— Fiindcă a mâncat multă carne. si mie să nu-mi facă nime cunoscut.
— Cine i-a dat atâta carne ? întrebă — Nu s’a putut, dle, răspunse servito
studentul. rul, fiindcă mama d.-v. a murit de supărare,
