Page 5 - Bunul_Econom_1902_39
P. 5
Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 39
Nutrirea 'şi îngrijirea puilor. După 30— 31 de zile,
adecă după o lună, puii de curcă ies din ouă. Pe acest
Paserile de casă. timp ne vom uita mai des pe la cloşti şi vom cerceta
ouăle cel puţin de doue-ori pe zi. Indată-ce a ieşit vre-un
puiu, după-ce s’a uscat sub curcă, il luăm şi-l punem în-
(Galiţele, hoafele).
tr’un coş cu fulgi de pene la căldură şi urmăm astfel
pânâ-ce au ieşit toţi puii, apoi îi încredinţăm pe toţi ma
II. CURCILE mei lor spre îngrijire. *
Puii îi hrănim şi îngrijim întocmai ca şi puii de găină.
Una însă trebue să amintim şi anume, că nu este permis
a lăsa puii prin, urzici, altcum urzicându-se pe picioare de
. (Reproducerea intertisă).
regulă pier rînd pe rînd. Afară de aceasta mai trebue să
ştim, că puii de curcă sunt mai gingaşi contra frigului şi
Originea curcilor este America-de-Nord, unde încă şi,
ploaiei, precum şi arşiţei prea mari a soarelui ca puii de
astăzi le întâlnim sălbatice în turme mari. In Europa s’au
găină, de aceea trebue să purtăm socoteală de această
introdus şi domesticite pe deplin pe la începutul secolului
împrejurare şi să îngrijim de adăpostul lor şi să nu-i lă
XVI. Curca este paserea cea mai mare de casă. Un cur
săm pe afară des de dimineaţa, apoi pe la arneazi când
can de doi ani cântăreşte 10— 15 klgr. Carnea lor fiind
sunt călduri mari' şi seara încă înainte de apus de soare
foarte gustoasă şi fragedă este mult căutată.
să-i închidem.
Curcile recer o climă mai călduroasă şi un teren (loc)
mai uscat. Frigul şi umezala le este inimicul cel mai mare; îngrăşat ea. Curca mistue foarte bine şi repede, aşa
de aceea se şi cresc mai mult în ţerile mai călduroase ale că d a ci o hrănim din belşug, ea se îngraşe iute fără nici
Europei şi cu deosebire în Spania. o altă îngrijire; de aceea nici nu prea este obiceiul a le
îndopa, Cu toate acestea dacă dorim a grăbi îngrăşatul
Ce priveşte coloarea penelor curcilor noastre este
şi a le face carnea mai gustoasă, le mai îndopăm în curs
foarte diferită. Avem curci albe, roşii, cenuşii, pestriţe, până
de 10— 12 zile şi în fiecare seară cu gălUşti faeute din
şi curat negre. Cele de coloare mai închisă sunt mai rus
făină de orz sau cucuruz (porumb) şi lapte. Acolo unde
tice, prin urmare mai potrivite pentru prăsitorii mari, pe
când cele de coloare mai deschisă sunt mai gingaşe, însă dispunem de multe nuci şi nu le putem vinde cu folos, le
putem întrebuinţa pentru îngrăşatul curcilor, ceea-ce merge
carnea lor este mai fină şi mai gustoasă, ca a Curcilor
foarte repede. La început le dăm dimineaţa şi seara să
negre.
înghiţă numai câte zece simburi şi mergem treptat, aşa că
•*
Rasse sau soiuri la curci până acuma nu avem- ca la sfîrşitul a două săptămâni curca capătă 120 simburi de
d. e. la găini. nucă. Frică, că în timpul îndopatului se poate îneca şi
înăbuşi, nu trebue să ne fie, căci astfel de caşuri se ivesc
Prăsirea curcilor. Atât curca cât şi curcanul se pot foarte rar. De altcum curcile le putem îngrăşa întocmai
iolosi la prâsilâ şi pentru un restimp de 8— 10 ani. Nu ca şi găinile, inchizendu-le pe la sfîrşitul perioadei de în
este însă bine a ţinea pentru prăsilă, cu deosebire curca grăşat fiecare separat.
nul, mai mult de 4— 5 ani. Un curcan este suficient pen
P o a lelecurcilor sunt tot aceleaşi ca şi la găini, pre
tru 8— 10 curci.
cum şi mijloacele de a le combate. Afară de acestea tre
Ouăle şi clocitul. In cursul anului cUrcile ouă în două bue însă să le ferim să nu mănânce pătrânjel, drojdii de
rînduri: odată primăvara de timpuriu, ear a doua-oarâ spre cafea, migdale amare (simburi şi coji), cari sunt cu deose
sfîrşitul verii. De fiecare dată ouă câte 20— 25 ouă şi apoi bire periculoase pentru ele.
se dedau la clocit. In tot caşul ne vom folosi pentru a- Uşor se îmbolnăvesc puii de curcă până-ce ajung eta
ceasta primăvara, fiindcă puii scoşi toamna sufer de ră tea de 6— 8 săptămâni, adecă până-ce le creşte moţul
ceală şi timp umed, care ni-i poate prăpădi. deâsupra capului. Ei sunt foarte expuşi răcelilor şi de
Cunoaştem curca că voeşte a cloci prin aceea, că nu multe-ori tânjesc, stând trişti şi cu penele sburlite. In ca
mai părăseşte cuibul, ci zace pe ouă, când apoi îi lăsăm şuri de acestea îi punem la un loc cald şi le dăm să în
numai 20, fiindcă mai multe nu poate acoperi bine. De ghiţă câte unu sau două boabe de piper. Adesea mai su
altcum curca cloceşte aşa de stăruitor, încât după-ce ies fere de picioare, încât nu se pot ţinea pe ele. Ca să se
puii şi îi luăm cu băgare de seamă unul câte unul de sub întremeze le frecăm picioarele cu rachiu sau vin roşu.
ea, putem pune sub curcă din nou 20— 30 de ouă de Dacă puii trec peste timpul critic de a se îmbolnăvi,
găină sau raţă, pe care deasemenea le cloceşte. Lucrul rămân destul de sănătoşi, ca şi găinile şi putem avea ve
acesta îl putem face când punem două sau mai multe nit destul de trumos dela ei.
deodată la clocit, aşa că apoi puii dela două curci îi în
credinţăm numai uneia, ear cealaltă cloceşte mai departe
ouă de găină sau raţă.
Tot ce am zis despre ouat şi clocit la găini, vom ob
serva şi (a curci.
