Page 7 - Bunul_Econom_1902_39
P. 7
Pag. 6 _ __________ BUNUL ECONOM Nr. 39
înscrierile la şcoala de agr icul» a. c. la 8 ore dimineaţa să va ţ'nea controla Dunăre de pe malul înalt. Lucrătorii cari am
în Orăştie la oficiul căpitanului de poliţie. scos cadavrul vor primi 1000 cor.
tură. din. (D-uj-D^Conoştpr. Toţi glotaşii aparţinători de legământul *
Orăştiei, sau cei străini, cari locuesc aici, sunt Emil Zola, marele scriitor francez, o d i
provocaţi a să presenta Ia controlă în loca
litatea mai sus amintită, aducând fieştecare nioară foarte popular în Francia şi in lumea
înscrierile Ia şcoala de agricultură
cu sine documentele de glotaş, pe lângă ur întreagă, dar care în afacerea Dreyfuss se
din Cluj-M onoştor pentru anul şcolar marea de pedeapsă. dase pe partea Ovreilor, a încetat subit di»
1902— 1903, semestrul de iarnă se fac ' * vieaţă.
La examenele ce s’au ţinut în săp *
dela 1— 8 ale lunei Octomvrie a. c.
tămâna trecută Ia şcoala de voluntari de ar 0 crăpătură în pământ s’a ivit în apro
Condiţiunile de primire sunt ; etatea de
tilerie din Sibiiu, au trecut examenul cu pierea oraşului San-Nicolas din Mexico, în
16 ani împliniţi, VI. clase gimnasiale, calcul de foarte bine voluntarii români; Dr. America. Ea măsoară ca la 70 klm. .lungime
"VI. cl. reale sau VI, ci. civile terminatei Stxtil Puşcariu, Traian Mihaiu, Virgil Olariu, şi vre-o sută metri lărgime. Populsţitinea o -
Aceia care posed testimoniul de ma Ioan Comaniciu. Ear’ cu bine: Iuliu Adam şi rasului este foarte înspăimântată. Oameni de
turitate şi cari pot dovedi, că au deja Remus Roşea, * ■ . 3. ştiinţă au fost trimişi de guvernul Mexicului
să cerceteze căuşele şi natura acestui fe
un an de practică agricolă pot fi pri Dela exposiţia de pescărit din Viena.
miţi, cu aprobarea ministerului, dea- Zilele trecute M. S. împăratul şi Regele nomen. *
Francisc Iosif I a cercetat exposiţia de pes
dreptul in cl. VI. Bărbaţi majoreni Procesul „Darului de Paşti". «Tribuna»
cărit din Viena şi întocmai ca archiducele din Sibiiu aduce ştirea, că tribunalul din
precum şi elevi ai şcoalelor superioare
moştenitor Francisc Ferdinand cu ocasiunea Cluj a respins în şedinţa sa de Vineri, acu-
sunt primiţi ca ospitanţi şi pot dobândi
deschiderii exposiţiunii, a petrecut mult timp sarea de agitaţie făcută de procuror contra
diploma în condiţiunile prescrise. Can la secţiunea română, admirând diferitele spe «Darului de Paşti».
didatul trebue sâ se presinte în per cialităţi de pescărie şi lăndându-le. Directo ■ *
soană la înscriere, cari sunt împedecaţi rul pescăriilor statului român, Dr. Antipa, a Ger. Se scrie din Sătmar, că acolo de
la aceasta, pot sâ ceară înscrierea prin dat M. S. expiicaţiuni asupra pescăriilor ro câteva zile temperatura de peste zi .este de
mâne, deosebi asupra celor dela delta Du 10— 12° R., seara 2— 3® deasupra lui zero,
epistolă la direcţiune. Afară de ates
nării, ţaţă cu cari M. Sa a arătat interes de ear dimineaţa 1— 2® sub zero. Tutunul a de
tatul şcolar va trebui a presenta, odată
osebit. Asemenea şi asupra convenţiunilor de gerat, cucuruzul s’a stricat, strugurii nefiind
cu cererea de primire, şr atestatul de pescărit ale României, încheiate cu alte state. încă copţi, au îngheţat aşa verzi. Răul cel
botez şi certificatul de realtoire. Dela _ * mai mare este, că a degerat şi viţă, aşa că
8 până la 20 Octomvrie cererile de Logo pentru asigurarea vitelor. Minis nici pe viitor nu sunt prospecte de recoltă.
trul de agricultură va presenta dietei în se ■ *
primire se adresează la direcţiune, ear
siunea de acum proiect de lege, prin care Arsă de viuă. In comuna Hususău a
dela această dată înainte până la 31
asigurarea vitelor va fi decretată obligătoare isbucnit un incefidiu la casa acoperită cu
la d-l ministru. Taxele de plată la pentru toţi proprietarii de vite. Proiectul e paie a Iui Ioan Negru. Femeea lui Negru s’a
înscriere sunt următoarele: taxa de în elaborat deja şi mânecă din principiul reci repezit printre flăcări să-şi scoată ce va pu
văţământ (didactru) 20 cor., garanţie procităţii, ca adecă proprietarii de vite din tea din casă. Hainele nenorocitei s’au aprins
10 cor., societatea de lectură 4 cor., o comună, ori din un cerc să supoarte soli însă şi şi-a găsit şi ea moartea în casă.
dar paguba îndufată de oare-care dintre ei. *
societatea de ajutor 1 cor., pentru
Probabil că acest proiect va intra în vigoare 0 fată în flăcări. Copila Florica Pita
unelte de grădinărit 8 cor., cărţi de
de lege încă înainte de i Ian. i903. din Ofenbaia, jucându-se cu chibrituri, i-s’ău
învăţământ 16 cor., cartea de pre * aprins hainele. Cu mare greutate a fost scă
legeri şi timbru 90 fii. (Cei nou in Femei batjocorite Din Murăş-Oşorheiu- pată de un finanţ. Arsurile îi sunt grave.
traţi eventual pentru costum de pom se comunică o ştire interesantă, dar în ur *
mările sale destul de fatală. In zilele trecute Posta electrică. Contele Taeggi, inven
pier 16 coroane). Ascultătorii ospi
a umblat un ovreu prin comunele Magyard tatorul poştei electrice, a strîns în jurul lui
tanţi plătesc taxele prescrise de regu
şi Disznajd, care îmbia nevestelor şi fetelor un grup de capitalişti, al căror sprigin îi va
lament, adecă câte 8 cor. de obiect de multe mărunţişuri frumoase şi le şi da, pen permite să poată pune în aplicare sistemul
învăţământ. Pentru ori ce desluşiri este tru câte o şuviţă, dacă îl lăsau să le taie seu. Inventatorul, care ţine încă secrete amă
a se adresa direcţiunii. din păr. Ademenite de câte-o maramă fru nuntele invenţiunii sale, se va duce la Lon
moasă ori alte nimicuri femeesti, nevestele si dra peste câteva luni, unde îşi va duce şi a-
fetele din Magyaro şi Disznajd cele maf parâtele, şi unde speră să întemeieze un ser
NOUTĂŢI multe I-au şi lăsat, dar jidanul în loc de o viciu de postă electrică.
şuviţă le-a tuns cum se cade părul. In cele *
De Senator I. al oraşului Orăştie a fost două comune e acum mare agitaţie pentru Garnisoanâ deşertată. In arestul militar
asta, mai ales între bărbaţi, cari nu voesc din Arad a fost transportat deunăzi un întreg
ales, din cei 8 concurenţi, dl Szâsz Sândor,
notar în Balomir, primind 2? voturi. să-şi mai primească în casă nevestele tunse, detaşament militar. Acesţ detaşament apar
* zicfendu-le: *Te-am luat cu păr, nu tunsă, ţine reg. 46 de infanterie şi era comandat
Convocare, p. T. membrii ai Sec du-te acum la jidanul!» spre păzirea insulei Ada-Kaleh. Arestarea are
ţiei Industriale a «Reuniunii Economice din Despte caşul nostim şi întristător s’a motive neobicinuite şi interesante. Garnisoana
Orăştie* sunt prin aceasta convocaţi în adu- făcut arătare la locul competent. insulei Ada-Keleh se recrutează din corpul
aiare generală extraordinară pe Duminecă in * VII de armată din Timişoara, care trimite a-
,-j; Octomvrie n. la l i ore a. m., când şi me Iellinek — sinucis. Marele hoţ Ieili- colo soldaţi cu schimbul din diferitele reg..
seriaşii exponenţi sunt rugaţi a se presenta nek, funcţionarul care a păgubit Lănderban- Anul acesta a venit rîndul reg. 46 din Se-
-cu obiectele de expus pentru exposiţia me kul din Viena cu 6 milioane, s’a sinucis. Ca ghedin. Soldaţii pe semne suferiau de urîtîn
seriaşilor din Sibiiu, cum şi cu materialul davrul lui a fost găsit în Dunăre, la Alten- insula părăsită şi au trecut cu toţii Dunărea
<le lipsă pentru pachetare. C. Baicu. voert, lângă Krems. S’au găsit în buzunarele la Orşova, ca să facă chef. Locotenentul Bar-
* lui 400 cor. în hârtie, 180 cor. în aur, pre tha a văzut cu mare mirare, că a rămas sin
Publicare. Comanda reg. ung. a glo- cum şi ciasul de aur care s’a oprit la 12; gur în insulă. S’a pus pe căutarea lor şi î-a
taşilor Nr. 75 face cunoscut, că la 8 Oct. se vede că tocmai la ora aceasta a sărit în găsit în curând în Orşova în disposiţie foarte
*
