Page 8 - Bunul_Econom_1902_39
P. 8
Nr. 39 BUNUL ECONOM _ Pag. 7.
Veselă. Garnisoana a fost arestată şi dusă la Cursul pieţii din Budapesta
Arad. Asemenea deşertări s’au mai întâmplat
pe insula Ada-Keleh, dar o deşertare în — în 30 Sept. 1902 n. — în 4 Dctomîîie u. a. c.
massă, ca aceasta, este ceva ne mai pome per 50 klgr. se va deschide
nit în felul seu. G r â u ................. . cor. 6'70 până la 7.55
Săcară . . . . . » 5-90 ' % ' 6-25
Orz . . . . . » 5.15 >. 5-40
Meiu . . . . . ; » 5 50 * • >- 580
Biblioteca ..Bunul Econom". Ovăs . . . . . . » 555 > ■ ». 6—
Cucuruz . . . . » 575 » » 5-80 şi Aburi §£
Rapiţâ . . . . . » 10.— - > > 10-55
Untură . . . . . » 77— » ■ »- 7750
Au eşit de sub tipar până acum în Or ăş tie , Str. faurilor Nr. 8.
Slănină . . . . . » 62— > - > 66-50
broşurele: Prune uscate . . . » 10— >. 18-25
Lictar . . . . . . » 14— > 16-50
1. Nutreţurile ierboase, cositurile (făna- Scalde de aburi, -pentru domni se
ţele) prepararea fânului şi păşunile. TSrgirile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
2. Economia porcilor, oilor şi caprelor. pot lua: Mercurea şi Sâmbăta d. a.
3. Sămânţa plantelor agricole şi săroă- Dela 9—14 Oct. n. dela 2— 8 ore. Dumineca a. m.
natul lor. dela 6— 11 ore, Car’ d. am. dela
9. Becicherecul-mare. Caransebeş.
4. îngrijirea plantelor agricole în cursul 2— 6 ore numai cu 50 fii.
10. Alparet. Ciuc-St.-Domocoş. Cohalm.
vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
Roşia.
5. Zootechnia generali (Creşterea, nu-
trirea şi îngrijirea animalelor domestice). 11. Arpaşul-de-jos. Jibău. Ilia. Scalde de aburi, pentru dame se
6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor 12. Batania. Cenadul-sârbesc şi nemţesc. pot lua: Joi d. a. dela 2— 8 ore,
agricole). Giriş. Pâncota. Sălaşul-de-sus.
7. Agricultura generală [Lucrarea pămân
13. Crasna.
tului. Plugul, Grapa, Tăvălugul şi alte instru Scalde de vane se pot lua în toată
14. Petriş.
mente de mărunţit pământul]. ziua dela 6 ore a.'na. până lă 8 sara.
8. Tngrâşămintele [sau gunoirea pă Călindaral rechin şi non a septemânei.
mânturilor şi Irigaţiunile [udarea pământurilor].
9— 10. Prăsirea paserilor de casă [gaiiţe, Dum. 16 d. Rusalii, ev. 1 dela Luca, g. 7, v. 5. PREŢURI D B SCALPĂ:
boare]. Găinile, curcile, găinuşele [bibilicele],
Dum. 22 S. Muc. Foca 5 Placidus
gâştele, raţele, porumbii [porumbeii]. Luni 23 (f) Zămislirea s. Ion 6 Bruno I scaldă de aburi t cor., pentrji şco
Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen Marţi 24 S. înt. Muc. Tecla 7 Iustina lari 8o fii., l scaldă de vană <5o f i i ,
tru România 50 bani). Mere. 25 Guv, Eufrosina 8 Brigita 12 scalde de aburi în abonament
Se pot comandă la administraţia »Bunul Joi 26 (f) Ad. S. Ioan ev. 9 Dionisius
Vineri 27 S Muc. Calistrât 10 Francisc io cor., 12 scalde de vane în abo
Econom», la librăria W. Krafft în Sibiiu
S&rab. 28 Păr. Hariton 11 Emilian nament 8 cor.
la administraţia «Tribuna Poporului* în Arad
Prim-colaborator: Const. P. Barcianu.
şi la librăria Archidiecesană în Sibiiu. Rugându-tnă pentru frecuentare cât
Redactor-responsabil: Aurel P. Barcianu.
Revânzâtorilor se dă rabat potrivit. de deasă, semnez, cu toată stima
SE CA0TA pentru o corelârie
(113) 1-12 S. Birtler.
CALENDARUL ECONOMIC. UN ÎNVEŢĂGElc
Ce să facem, în Octomvrie? din casă bună, şi care să ştie ceti şi
scrie româneşte.
Ia luna aceasta continuăm şi terminăm
sămânatul cerealelor de toamnă. Cu ocasiu-
A se adresa la (112) 2—3
nea culesului cucunizului alegem stuleţii cu
Cel mâi măre deposit de ciasornice,
boabele cele mai frumoase şi îi păstrăm pen Mas Gravenhorst,
tru sămânţă. Recoltăm cartofi» şi napii şi giuvaeruri şi obiecte de aur şi argint în
celelalte rădăcinoase, pe cari înainte de a-i = eurelar în Orâştie. = Transilvania
-aşeza pentru iernat Ie lăsăm să se sbicească 18-52 la (39)
bine. Arăm cât se poate de adânc pentru Iulius Bros
-sămănăturile de primăvară şi cârăm gunoiu
la câmp, când avem vreme. în Sibiiu, Strada Cisnâdiei Nr. 3
Moartea cloţarjilor!
Săpăm gropi cât se poate de largi pen (Palatul Transilvania).
tru pomii de a fi plantaţi. Culege poamele
Ţot felul de cia
iernatice. Samănă simburii adunaţi din poame- ■ r (Feiix hnmisch, Delitzsch) -p i
Curăţă pomii de scoarţa uscată şi unge trun sornice, giuvae
chiurile cu un amestec de lapte de var cu ruri de aur şi ar
este materia cea mai bună pentru a
sânge şi lut cleios. gint, podoabe bi
otrăvi repede şi sigur cloţani şi şoareci. sericeşti etc
Amînă recolta viilor cât numai se va
Toate obiectele
putea, şi culege strugurii putrezi şi necopţi
Nu e vătămător oamenilor şi ani bine şi frum os lu
deosebit de cei bine copţi şi sănătoşi. Nu
face culesul pe timp ploios şi dimineaţa pe malelor de casă. crate, ieftine, cu
ifrig şi înainte de a se fi uscat rouă. preţuri fixe.
Se capătă în pachete cu câte 30
Scuteşte albinele de umezală şi frig.
or. la iarmacia: N. Vlad din Or&stie. Serviciu prwapt şi coaşfâeaţios.
•k La cerere se trimite preţ curent bogat ilustrat. »-
(71) 6— 7