Page 1 - Bunul_Econom_1902_40
P. 1
Anul III. Or&ştie, 12 Octomvrie n. 1902. Nr. 40.
REY1STA PENTRU AGRICULTURA', INDUSTRIE ŞI CpMgRClU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Ord ştie" şi „Renninnii române de agricultură din comitatnl Sibiinlni“.
A B O N A M E N T E : A P A R E : II I N S E R Ţ I U N I :
!j se socotesc după tarifă, cu pr e ţ ur i mo d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.)
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. In fiecare Duminecă. v 11 Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
lăsată în mânile a două-trei persoane, ren se poate resuma în uvântul: nimic,
iPiDîitul profesional. dela care se aşteaptă totul, ear restul se sau aproape nimic. S’a organisat şi reor-
mulţumeşte a-şi plăti cel mult cotisaţiu- ganisat şi afară de câteva propuneri nu
nile anuale regulat ? Noi înţelegem să fii s’a făcut nimic.
membru al acestor reuniuni, când fiecare Am fi nedrepţi, dacă am afirma, că
dintre ei se consideră şi face pe propa «Asociaţiunea» prin membrii ei nu s’ar
Am vezut în articolele precedente, gatorul ideilor,, pe basa cărora s’a înte fi gândit şi la instruirea poporului nostru
că preotul şi învăţătorul în împrejură meiat. Lipseşte acestor reuniuni legătura şi pe terenul economic. Intr’adevăr cu
rile de faţă prea puţin poate face pen intimă între membri; ei sunt, întocmai ca ocasiunea adunărilor cercuale ale des-
tru progresul învăţământului agricol. în verigele reslăţite ale unui lanţ fără pu părţămintelor (astăzi 41 la număr) în a-
semnată şi frumoasă menire au în a- tere. Nu este deci mirare, că resultate nu nul 1901 s’au cetit 22 disertaţii, dintre
ceastă privinţă „reuniunile sau asocia- prea putem înregistra în urma lor. cari 7 despre subiecte economice. Câte
ţiunile economicei Gradul de instruc s’au cetit şi se vor mai ceti în anul pre-
Pentru noi reuniunile de agricultură
ţiune al unui popor în ale agriculturii sent, vom afla în vara anului viitor.
nu trebue să fie considerate numai pen
îl putem judeca totdeauna după numă
tru a aduce foloase materiale membrilor Eată ce a lucrat sau mai bine zis:
rul şi activitatea acestor reuniuni, fiind
sei, ci le este datorinţa a fi luminătorii nu a lucrat „Asociaţiunea4* pe terenul e-
că ele isvoresc din dorul de progres în
poporului, din al cărtfi s’în am ieşit. Ele conomic pentru deşteptarea poporului
acest ram al muncii naţionale. Noi, care
ar putea juca un rol important educativ muncitor de pământ al nostru.
suntem un popor agricol, în această
în ştiinţele agricole printre ţeranii noştri.
privinţă stăm cât se poate de rău. In
Puţinele conferinţe ce Ie iniţiează sunt
total avem, pentru aproape trei mili
picături de apă în mare. Reform a parlam entară. • Magyar-
oane locuitori români în patria noastră, orszăg» de Duminecă e informat, că în mi
abia trei reuniuni agricole, din care cea Avem noi Românii din Transilvania nisterul de interne ungar se continuă colec
din Caransebeş, drept spus nici nu ştim şi Ungaria o mare asociaţiune, care nu tarea de date pentru lărgirea, respective uni
ficarea censului electoial. Se fac adecă cal
dacă mai are fiinţă sau nu, fiindcă nu mără peste 1600 membri. Este „Asocia-
culaţii pentru a se afla, care ar fi numeral
mai dă absolut nici un semn de vieaţă. ţiunea pentru literatura şi cultura popo
alegătorilor cu un cens d. e. de 16 sau 10
Rămân cele două: „Reuniunea română rului român14. Frumoasă şi înălţătoare e coroane.
de agricultură din comitatul Sibiiului“ menirea ei. Aşezată pe basă solidă, toţi *
şi „Reuniunea Economică din Orăştie", ne uităm la ea ca la o salvatoare din în- Ractul între Ungaria si Austria nici
despre cari mai aflăm din când în când tunerecul neştiinţei. Ce este mai sublim acuma nu este încă încheiat, cu toate-că a-
că fac câte o mişcare în sensul scopu decât a lupta pentru cultura neamului lergările celor doi primi-ministri aci la Buda
pesta aci la Viena sunt foarte dese. Din am
lui' pentru care au fost înfiinţate. Amân teu. A trecut peste 30 ani dela înfiinţa
bele părţi s’a apărat cu încăpăţinare punc
două sunt însă încă departe, foarte de rea ei; multe ilusii s’au îngropat în cursul
tele de vedere contrare, aşa că tratările în
parte a-şi împlini în total datoria în che timpului şi multe decepţii (amăgiri) au continuu au trebuit întrerupte.
marea lor, fie şi numai în cercul restrîns îndurat, văzând că în toată activitatea ei - *
de pe teritorul lor de activitate. Căuşele nu s’a făcut nimic pentru poporul de jos. B ulgaria regat. O telegramă din
invocate pentru lâncezirea lor se atribue A cui este datoria, mai mult decât sfântă Viena spune următoarele: «Se anunţă din
de regulă lipsei de mijloace. Noi vom mai de a deştepta poporul din neştiinţa lui, Sofia, că în cercurile diplomatice de acolo
adauga că : lipseşte continuitatea entusi- decât a „Asociaţiunii" noastre ? şi nimic circula stăruitor svonul, că Bulgaria se va
proclama'regat îndată după sfîrşirea sărbări-
asmului dela începutul activităţii lor, lip nu s’a făcut până acuma. Lăţirea ştiinţe
lor dela Şipka şi după întoarcerea prinţului
sesc bărbaţi cu dor de muncă, cu cunoş lor economice între săteni ni-se impune
Ferdinand la Sofia. Faptul că se concen
tinţe în conducerea reuniunilor şi vanita mai mult ca ori când. A înţeles lucrul a- trează trupe turceşti de-alungul graniţei Ru-
tea celor mai mulţi de a figura cu nu cestâ şi membrii Asociaţiunii şi s’au gră meli&îj’ se pune în legătură cu eventualele e-
mele în frunţea lor, fără a le da cel mai bit a institui între secţiunile sale ştiinţi- venimente ce se vor desfăşura în Bulgaria.
mic sprigin. Ce foloseşte marele număr fice-literare şi una numită; „economică*1.
de membri, dacă toată conducerea este Ce a lucrat ea pană acuma pe acest te
