Page 2 - Bunul_Econom_1902_40
P. 2
Pag. 2 B U N U L f C O N P M Nr. 40
.sunt aşezăminte de stat, parte susţinute Nu, nu^se poate! ;
de oraş 'şi parte de singuratici fonda-*, Din' contră aceste sunt tot lucruiî,
tori. Pe bolnavul care vine la spital*
cari ne îndeamnă să fim mândri de ori
nu-1 întreabă ninpţjc; doar îi scrie nu
’ Cine oare dintre noi Românii la mele şi de unde* este şi cu asta-i gata. ginea noastră şi de posiţia regatului ro
auzul ^ acestor cuvinte nu-şi îndreaptă Nici o justificare, nici un certificat de mân şi acesţea Ie putem numi:
sărăcie nu se. cere, cine e bolnav tre- Mândria noastră naţională.
privirile asupra falnicului regat român,
bue lecuit şi dacâ-i sărac, îl primesc în
asupra acelui regat, care cu o repezi
numele lui D-zeu, Asta-i credinţa lor.
ciune uimitoare a înaintat în nu mai Treizeci-şi-şepte la sută din numărul DIN LUME
mult decât un pătrar de secol atât de total al bolnavilor din spitale sunt străini,
tare, încât a ocupat loc de frunte în aproape toţi Unguri!... Situaţia in Macedonia. Ştiri din
tre ţerile culte europene. «Ar fi de dorit, ca Ungurii să cu Macedonia spun, că vilaetul Monastir e în
noască bine lucrurile de pe-aici, să vină
Da, aşa este, România a ajuns a stare de completă revoluţiune. In ziua de 14
mai des la Bucureşti, căci avem motive Sept. v. insurgenţii au blocat multe locali
fi astăzi apreţiată de cel măi viguros
multe pentru a ne cunoaşte bine. In- tăţi. Vilaetele Salonic şi Bitolia sunt ocu
stat din Balcani şi fiecare dintre cele tâiu de toate pentru-că avem aceleaşi pate de armata turcească.
lalte state şi împărăţii umblă să-i câş interese, cari zi de zi tot mai mult ies Din Constantinopol se telegratează,
tige prietenia. la iveală şi ce,r tot mai tare să fie îm după ştiri din Salonic, că lângă Mehomia se
prăştiate odată neînţelegerile». află voevodul Doutcho cu patru sute de oa
Şi aceasta este nu numai pentru
meni. Lângă Petriş toată populaţia e înar
fraţii noştri din regat, dar şi pentru De o mândrie naţională suntem
mată şi a incendiat mai multe sate turceşti.
noi Românii de dincoace de Carpaţi o cuprinşi şi când ne întoarcem privirile
In ciocnirile dela Vodena, Ewgeli şi
mândrie naţională, o mândrie, care ne asupra frumoasei Italii. Intr’un oraş al Meglev, au căzut sute de Macedoneni şi
insuflă raze de speranţe într’un viitor ei, în Veneţia, s’a întrunit zilele acestea Turci.
mai bun şi poate nu chiar aşa înde congresul internaţional al tuturor stu Tot districtul Castoria se află sub co
părtat. denţilor, aşa numit «Corda Fratres». manda colonelului bulgar Iancoff, care are
sub ordinele sale trei mii de oameni. Aceş
Avem deci motiv a ne bucura de Şi earăşi foile maghiare, ca d. e.
tia aprind satele şi se luptă în mai multe
bucuriile lor şi a ne întrista de întris «Budapesti Hirlap», scriu, că dintre localităţi. Iancoff s’a declarat chiar guverna
tările lor. * toate naţionalităţile studenţii români din tor al provinciei.
Un cas, care ne face să ne bucu regat, în număr de 96, au fost cei mai Insurgentul colonel bulgar Iancoff a
răm şi de astă-datâ de atenţia ce i-se călduros primiţi de cătră studenţii ita adresat o proplamaţiune cătră poporul mace
dă de cătră streini este, că chiar Un lieni, Ba scrie chiar, că acest congres donean, în care îndeamnă pe creştini să sus
ţină revoluţiunea.
gurii, cari numai măgulitori nu ne sunt, a fost pus la cale anume pentru stu
El zice: «Formaţi batalioane, desarmaţi
scriu prin foile lor laude la adresa lor denţii români, cari au şi invitat apoi
pe toţi Turcii şi ei vor ceda. Fiţi generoşi
şi îndeosebi laudă şi preamăresc Bucu pe cei italieni să-i cerceteze la ei a- cătră inimici. Noi insurgenţii cerem îmbună
reştii, despre cari sub titlul « P a r i s u l casă, ceea-ce se va şi face după fini tăţirea soartei noastre şi nu vom lăsa ar
O r i e n t u l u i » scriu, între altele, urmă rea congresului. mele, până nu ne vor da drepturi».
toarele : Şi când despre astfel de lucruri ce In legătură ciu acestea se scrie, că ban
dele bulgare au prins câţiva bogătaşi români,
«Bucureştiul are 9 spitale mari. tim, se poate oare ca să nu fim mândri dintre cari pe unii i-au omorît, ear pe alţii
Asta arată mai ales gradul seu dedes- de ceea-ce se petrece în jurul nostru ? şi i-au liberat, după-ce le-au luat sume mari de
voltare culturală. Spitalele aceste parte mai ales între fraţii din România? bani. ,
şi nu, că a dat holera peste el şi ce se face, — Da1 ce mă l-am băut, să ţi-’l plătesc?
F O I T Ă că moare şi îi rămâne ţiganca şi dancii pe] Am făcut schimb; ei al dracului jidan vrea
9
drumuri. să mă mai înşele după-ce nu era bun..
Ovreiul când a auzit de holeră a în Şi plecă ţ ganul făcând gălăgie, i ear
S e h i m b. lemnit după tejghea. Ţiganul din dureri l’a ovreiul rămase nedumerit în uşe făcând so
rugat să ia vinul înapoi şi să-’i dea o jumă coteala pe degete.
tate de rachiu de drojdii, că cu ala poate
Trecea un ţigan pe Un drum mare i-o trece. Cârciumarul repede s’a coborît în
ducându-se unde l-o fi fost lui treaba. pivniţă, a scos o jumătate de oca de rachiu Câştig; ţig;ăneso.
In cale iacă o cârciumă pe care o ţi de drojdii şr a adus’o ţiganului, care o bău'
nea un ovreiu. \ iute. Se pune odată tovarăş un ţigan cu un
Ţiganul se frigea de sete de o parte După-ce o bău de îşi mulţumi pofta, român. Tovărăşia le era un câmp în care
ear de alta îi şi plăcea băutura, bată-î pus se făcă ţiganul a se linişti şi a-’i trece du să semene ridichi.
tia, de murea, după ea, ear bani să plătească rerea din ce în ce mai mult, până îi trecu Le samănă ei, răsar ridichile, se întinde
de o bea.... nici lăscaie. de tot. verdeaţa pe tot câmpul de ţi-era dragă lumea
Cum să facă ?... S’a gândit să caute a Şi după-ce îi trecu zise *noroc« şi se să o vezi şi vine vremea să-’şi culeagă munca
păcăli pe ovreiu. A intrat în cârciumă şi îndreptă spre uşe să plece. şi să o vânză.
s’a aşezat la o masă şi a cerut să-’i aducă Ovreiul văzând, că pleacă, se repezi Ţiganul ce s’a gândit?»..
O litră de vin. Ovreiul i-a adus şi ţiganul a după el să-’i plătească. — Eu frunzele le văz, sunt frumoase,
gustat niţel din el, şi a lăsat ulcica jos, ear — Ce să plătesc mă jidove, nu-’ţi dă sunt mari, e câmpul plin... De ridichi... de
după aia a trecut un minut de ceas şi a re dui vinu îndărăt? unde ştiu eu ce e sub pământ acolo? Te
pezit ţiganul mânile la pântece şi a început — Bini, ai dat, răspunse ovreiul, dar pomeneşti, că nu e nimic şi mă păcălesc.
a ţipa, că moare şi moare de dtirere la inimăd acă l-ai plătit? Barim mă aleg cu ceva.
