Page 3 - Bunul_Econom_1902_40
P. 3

Nr.  40                                            BUNUL    ECONOM                                                   Pag  3.


              Populsţiunea  musulmană,  revoltată  de                                                U itucul.
        crimele  şi  îndrăsneala  Bulgarilor,  a trimis  pe   Medicul  casei.                        —  DIe  doctor,  am  fost  ieri  într’un  loc
        câţiva  delegaţi  la  Valiul  din  Bitolia,  să  le                                    nu  mai1  ţin  minte  unde,  deodată  mi-s’a  făcut
        dea  voe  să  măcelărească  pe  creştini,  mai  a-   Roşaţd  sau  albeaţă la  ochi.  Contra   nu  ştiut  cum  şi  şcum  mă  doare,  dar  nu  ştiu
        les  pe  Bulgan,  cum  ă«  mătfelăi* *»»  ge Armeni. 1  acestora  se  folosesc  3  dramuri  chişoăre  pi­  că  unde/   „
             Valiul  le-a  declarat,  că  o  astfel de pro­  sate  în  piuliţă  cu  sămânţa  lor,  un  dram  ză-   —   Ascultă  amice,  îi  răspunde  doctorul.
        cedură ar  fi  sfirşitul  imperiului  în  24  de  cia-   har  de  ghiaţă,  earâşi  pisat  bine,  cernute  a-   Ţriţnite  pe  cineva  la  farmacie,  ca  să-ţi  cum­
        suri.  Le-a  recomandat  să, aibă  răbdare,  căci   mândouă  şi  amestecate  la  un  loc,  să  se  su­  pere  nu  ştiu  ce,  şi  după-ce  vei  lua  doctoria,
        armata  e  destul  de  vitează,  ca  să  pună  la   fle  în  ochi  de  3-ori  pe  zi,  in  câtăţime  cât ar   te  vei  face  bine,  dar  nu  ştiu  când.
        respect  nu  numai  cetele  de  bandiţi,  ci  chiar   cuprinpe  jumăţate  pe  unghia  degetului  mare
        toate  armatele  Bulgariei.  «Noi,  cari  am  as­  dela  mână.
        tâmpărat  pe  Greci,  cari  am  stins  pe  Armeni,
        a  Zis  Valiul  câtră  delegaţii  populaţiunii  tur­  Reumatism  de  cap.  Rădăcină  de pă­  Biblioteca „Banul Econom".
        ceşti,  în  curând  să  sperăm  să  punem  Capăt   pădie  pisată  bine,  să  se  pue  în  smântână
        obrăzniciei  celei  mai  murdare  naţiuni  din   foarte  proaspătă,  să  se  prăjască  până  când
                                                                                                    Au  eşit  de  sub  tipar  până  acum
        imperiul  nostru»  T—  aş^  numesc  Turcii  pe   va  rămânea  smântână  prefăcută  în  unt.
        Bulgari.                                                                               broşurele:
                                                         Această  alifie  Întinsă  pe frunză  de brus­
                                                    tur, să  se  aplice  călduţă  la  cap  sau  la  obraz,   1.  Nutreţurile  ierboase,  cositurile  (Fâna-
                                                                                               ţele)  prepararea  fânului  şi  păşunile,
             Îm păcarea croato-sSrbă.  Se  ştie că   şi  să  se  ţie  24  ore.  Poate  a  se  aplica  de  2
                                                                                                    2.  Economia  porcilor,  oilor  şi  caprelor.
        nu  demult  Croaţii  şi  Sârbii  în  mai  multe   şi  3-ori,  până  la  vindecare.
                                                                                                    3.  Sămânţa  plantelor  agricole  şi  sămă-
        localităţi  au  fost  învrăjbiţi.  Acum  se  scrie,
                                                                                               natul  lor.
        că  partidul  naţional  croat  credincios  tradi-   Gălbenare.  Hrean  ras  mărunt,  să  se
        ţiunii  sale  şi  pe  lângă  menţinerea  dreptului                                          4.  îngrijirea  plantelor  agricole în cursul
                                                    amestece  cu  miere  de  roiu  curată,  care  pusă
        public  actual,  respinge  ori-ce  agitaţie,  vină                                     vegetaţiunii  aşi  recolta  cerealelor.
                                                    într’o  sticlă,  să  se  iee  cu  linguriţa  ca  dulce-
        ea  din  ori-ce  parte.                                                                     5.  Zootechnia  generală  (Creşterea,  nu-
                                                    ţile  câte  de  3  sau  4-ori  pe  zi.
             Deoare-ce  cinstea  naţiunii  aşa  cere,  ca                                      trirea  şi  îngrijirea  animalelor  domestice).
                                                         Sau:  în  curs  de  40  de  zile  să  se  în­
        stricăciunile  causate  să  se  despăgubească,                                              6.  Agrologia  (Cunoaşterea  pământurilor
                                                    ghită  câte  l i  măsline  întregi  cu  simburi,  di­
        partidul  declară  că  pentru promovarea bunei                                         agricole).
                                                    mineaţa  pe  nemâncate.
        înţelegeri  şi  în  interesul  ţerii,  în  dieta Croa­                                      7. Agricultura  generală [Lucrarea  pămân
        ţiei  şi  Slavoniei,  precum  şi  a  Dalmaţiei,  va                                    tutui.  Plugul,  Grapa,  Tăvălugul  şi  alte  instru­
        vota  pentru  despăgubire.                                                             mente  de  mărunţit  pământul].
                                                       Anecdote  din  vieaţa  medicală.
             Partidul  este  convins,  că  guvernul  Ba­                                            8.  Ingrăşămintele  [sau  gunoirea  pă­
        nului  este  în  stare  ca  să  facă  linişte  în  ţară                                mânturilor şi Irigaţiunile [udarea pământurilor].
        şi  să  menţină  ordinea.  Apelează la toţi mem­  O  văduvă.                                9— 10. Prăsirea  paserilor de casă  [galiţe,
        brii  sei  pentru  menţinerea  bunelor  relaţiuni,   O  văduvă  mai  trecută,  dar  bine  con­  hoare].  Găinile,  curcile, găinuşele  [bibilicele],
        ca  astfel  să  fie  uitate  neplăcutele  impresii   servată,  consultă  pe  Dr.  D....,  holtei  tomna-   gâştele,  raţele,  porumbii  [porumbeii].
        causate  de  tulburările  din  Zagrab.      tec  şi  el,  dar  duşman  neîmpăcat  al  femeilor.  Preţul  unei  broşuri  este  30  fileri  (pen­
                                                         Ea-i  spune  ce  sufere  şi-l  întreabă  ce   tru  România  50  bani).
              Acestea  s’au  hotărît  în  conferenţa par­
                                                    să  facă?                                       Se  pot  comanda  la administraţia  >Bunul
        tidului  naţional  croat,  sub  presidenţia  con­
        telui  Erdddy  Sândor.  La  conferenţă  a  par­  —  D-ta  trebue  să  te  măriţi  din  nou  şi   ţEconom»,  la  librăria  W.  Krafft  în  Sibiiu
        ticipat  şi  ministrul  Cseh  Ervin,  care  după   cât  de  curând  posibil.           la administraţia  «Tribuna  Poporului*  în  Arad
                                                                                               şi  la  librăria  Archidiecesană  în  Sibiiu.
        conferenţă  a  plecat  îndată  Ia  Budapesta  să   —-  Dacă  e  aşa,  te  iau  pe  d-ta.
                                                                                                    Revânzătorilor  se  dă  rabat  potrivit.
        refereze  guvernului.                            —  Pardon,  doctorul  prescrie...  reţeta,
                                                    dar  nu  o  ia  nici-odată.
                                                                        *


             Şi  hai  să  tragă  pe  sfoară  pe  român.  culege^jiganul  s’a  gândit  cum  să  facă  să n’o   aibă,  iacă  simte,  prin  îmbulzeală,  că  i-se stre­
             Se  duce  la  el  şi  tura-vura,  cum  face   mai  paţâ  şi  anul  ăsta,  ca  ăl  de  trecuse.  Se   coară  ceva  în  buzunar.  Repede  mâna  şi  ce
        tl  cum  drege,  spune,  că  el  ar  vrea  să  aibă   duse  eară  la  român  şi  îi  zise:  să  vezi  dumneata?.,.,  prinde  ghiara  unei  ha-,
        ce  e  d’asupra  pământului,  ear  ce  e  dedesubt   —  Ia  basculta,  românico,  ma  păcălii   ramibe  de  ţigan,  taman  li  scotocea  prin  fun­
        să  rămână  partea  românului.             anul  trecut.                               dul  buzunarului*  doar  de  o  găsi  ceva  bani.
                                            *                                                  Dar  omul  n’avea  bani  în  buzunarul  ăla,  că
             Românul  văzândul-’l  prost,  fireşte,  că   —  Apoi  n’ai  vrut  tu?  îl  întreabă  ro­
                                                                                               îi  ţinea  intr’un  chimiraş.
        nu  mai  putu  de  bucurie,  că  câştiga  o'gră-   mânul.
                                                                                                    Ii  scoate  mâna  din  buzunar,  şi  nefiind
        madă,  dar  se  mai-  prefăcii,  că  nu  vrea  ca  să   —  Ba  da,  n’am  ce  zice,  dar  anu  ăsta
                                                                                               om  buclucaş  să  11  bată  ori  să  se  mai  ducă
        mai  amăgească  pe  ţigan  bine.            nu  mă  mai  păcălesc.  Anul  ăsta  îţi  opreşti
                                                                                               cu  el  să  il  dea  pe  mâna  stăpânirei,  începu
                                                    dumneata  ce  e  d’asupra  pământului,  ear  eu
             Ţiganul  o  ţinea  una,  că  el  aşa  vrea.                                       a-’l  mustra  în  aşa  chip:
                                                   sa  iau  ce  e  în  pământ.
             Intr’un  siîrşît  făcură  zapis,  că  se  în-                                          —  Bine  măi,  nu  ţi-e  ruşine,  om  tinăr
        voeşte  ţiganul  să  ia  verdeaţa  ce  creştea  d’a­  Şi  aşa  râmase  ţiganul  şi  anul  ăsta  cu   să  bagi  mâna  în  buzunarele  oamenilor  să
        supra  pământului,  ear  românului  să-’i  râmâie   cotoarele  verzelor  după  cum  rămăsese  anul   furi?
        ce  se  afla  In  pământ.                  trecut  cu  frunzele  ridichilor.                Dar  ţiganul  de  colo,  ţanţoş,  pare-că
             Şi  când  le-a  fost  vremea  să  le  culeagă                                     nici  nu  era  vinovat;  se  uită  la  el  şi  ÎI  în­
        a  luat  ţiganul  frunzele,  de  n'a  putut  face  ni­                                 treabă  răstit:
        mic  cu  ele,  ear  românul  a  vândut ridichile şi   Nu  ţi-e ruşine.                      —  Da  ţia  nu  ţi-e  ruşinea  mă,  sa  n’ai
       a  luat  o  grămadă  de  bani  pe  ele,  că  erau                                       nimic  În  buzunar,  om  în  toată  firea ?
       multe  şi  frumoase.
                                                         Se  duce  un  om  la  bâlciu  şi plimbându-               D um itru  Stăncesscu.
             A  văsuţ  ţiganul,  că  a  p&ţit-o.   se  prin  el  să  vă  vadă  cum  şi  ce  fel  merg
             La  anul  au  pus  varză.  înainte  de  a  o  lucrurile,  ori  de  găseşte  ce  îi  era  vrerea  sfi
                                                                 l
   1   2   3   4   5   6   7   8