Page 4 - Bunul_Econom_1902_40
P. 4

Pag-  4.                                            B U N U L  E C O N O M                                            Nr.  40





                Paserile  de  casă.                                                          IV.  GÂSCĂ



                           (Ct&liţele,  hoarele).

                                                                             .  Foloasele  bă  avem  dela  gâşte  sunt  carnea  cea  grasă
                                                                          şi  gustoasă  a  lor,  ficatul  lor  apreţiat  ca  o  delicatesă  şi
                                                                          penele,  cari  se  întrebuinţează  parte  pentru  scris,  parte
                        IU.  g â in u sa
                                                                          pentru  umplerea  perinilor  şi  plapomelor.  Faţă  de  aceste
                            (Bibilioa,  piohiri).                         foloase  avem  însă  şi  împrejurarea,  că  ne  pot  causa  mari
                                                                          stricăciuni  pe  câmp,  în  sămănături, mâncând  tinerele plante
                                                                          şi  călcând  multe  din  ele  eh  labele  lor  late.
                                                     (Reproducerea  interzisă).  Pentru  a putea  ţinea  gâşte  pentru  prâsilă,  este  o  ce­
                                                                          rinţă  să  fie  apă  curgătoare  sau  stătătoare  la  disposiţie.
             Găinuşa  este  de  origine  din  Africa,  unde  şi  acuma
                                                                          In  acestea încă  ne  pot  face  mari  pagube,  prinzând  şi mân­
        trăeşte  încă  sălbateca  în  cete  mari.  Vechii Romani  şi Elini
                                                                          când  toţi  peştii  tineri,  precum  şi  ouăle  de  peşte.  Gâscă
        (Greci)  apreţiau  carnea  lor  foarte  mult,  care  sămănă  la
                                                                          preferă  apele  curgătoare  celor  stătătoare.
        gust  cu  aceea  a  potârnichei,  mai  ales  al  găinuşelor  tinere.
             Coloarea  lor  este  de  regulă  cenuşie  cu  pete  albe  pe                     Rassele  gâştelor.
        fiecare  pană.  Sunt  însă  şi d e  coloare  mai  deschisă,  chiar
                                                                               Gâscă  domestică  îşi  are  originea  dela  gâscă  cenuşie
        şi  albe  de  tot.  Ele  sunt  foârte  lărmuitoare,  gâlcevitoare  şi
                                                                          sălbatecă  a  Europei-de-Nord.  Deoare-ce  gâscă  noastră  se
        invidioase  pe  celelalte  paseri,  aşa  că  în  curtea  de  paseri
                                                                          simte  mai  bine  prin  localităţi  apătoase,  pe acolo  se  şi des-
        ele  sunt  stăpânii  şi  chiar  şi  cocoşii  cei  mai  puternici  ştiu
                                                                          voaltă  mai  bine  şi  aşa  s’au  format  şi  o  mulţime  de  rasse,
       • de  frica  lor.  Cocoşul  de  găinuşe  se deosebeşte  foarte puţin
                                                                          care  se  întrec  între  sine  prin  greutatea  corpului  lor.
        de  găina  de  găinuşe.  El  este  ceva  mai  mare,  ear  bărbiile
       îi  sunt  mai  roşii,  pe  când  la  găini  sunt  mai  cenuşii.  Pen­   Astfel  amintim:
       tru  10  găini  e  deajuns  un  cocoş.
                                                                               Ras sa  de  Embden  (sau  şi  Emden,  un  oraş),  a  cărei
             P răsirea  şi  nutrirea  găinuşelor  este  aceeaşi  a  găini­
                                                                          patrie  este  Frieslanda  de  Ost,  provincie  în  Germania  de
       lor.  Mai  notăm  aci,  că  vânează şi  mănâncă  foarte  bucuros   Nord.  Această  rassă  se  mai  numeşte şi Brema.  Penele sunt
       şi  tot  felul  de  gândaci,  vermi  şi  alte  animale  mărunte,   curat  albe.  Ouă  în  termin  mediu  20— 25  ouă  câte  una,
       chiar  şi  broaşte  şi  şerpi  mai  mici.
                                                                          socotind  şi  ouăle  ei  de  toamnă  nefructificate,  şi  70-—80
            Găinuşa  ouă  pe  an  100— 120  ouă, care  sunt mai mici      la  an.  Puii  când  ies  din  bu  sunt  riegri-cenuşii,  cari  după
       ca  ale  găinilor  şi  cu  o  coaje  mai  tare,  însă  de  un  gust,   prima  năpârlire  devin  albi  de  tot.  Gâştele de  rassa aceasta
       care  întrece  în  bunătate  toate  ale  celorlalte  paseri  de    le  putem  folosi  şi  10— 12  ani  pentru  prăsilă.
       casă  ale  noastre.  Ea  începe  a  cloci  abia  pe  la  sfîrşitul      Rassa  de  Pofnm erania  (Pommern,  în  Germania)  este
       verii;  de  aceea  arare-ori  lăsăm  să  scoată  ele  pui,  ci lăsăm   albă  sau  cenuşie.  Piepturile  acestor  gâşte  sunt  foarte  des-
       ouăle  să  fie  clocite  de  găini  şi  anume  cât  se  poate  de   voltate  şi  afumate  sunt  foarte  căutate  şi  plătite  scump.
       timpuriu  primăvara,  ca  puii  de  găinuşe  să  se  poată  des-
                                                                               Rassa  de  Toulousa  (oraş  în  Sudul  Franciei) sau  P ire-
       volta  bine  până  în  toamnă.  Trebue,  adecă,  să  ştim, că puii
                                                                         neică  este  cenuşie  închisă.  Această  rassă  europeană  cu­
       tineri  ai  găinuşelor  sunt  foarte  gingaşi  contra  răcelii  şi
                                                                         prinde  gâştele  cele  mai  grele,  cari  ajung  până  la  15 klgr.
       umezelii.  Deosebit  de  aceasta  găinuşele  caută  pe  cât  se
       poate  un  loc  ascuns  pentru  a  oua  şi  cloci,  prin  urmare  şi    Rassa  chinezască  sau  de  H ong-K ong,  după-cum  îi
       supraveghierea  lor  este in   cele  mai  multe  caşuri  imposi­  spune  numele,  este  de  origine  din  China.  Ea  întrece  în
       bilă.  Apoi  adese  părăsesc  şi  ouăle  de  clocit.  Ouăle de găi­  mărime  toate  rassele  europene.  Penele  îi  sunt  cenuşii,  pe
       nuşe  se  clocesc  în  26— 27  zile,                              pântece  albe.  La  basa  ciocului  deasupra  are  o  crescetură
                                                                         cornoasă  în  formă  de  corn.  Se  împărechează  şi  cu  rassele
            B oalele  găinuşelor  sunt  aceleaşi  ca  şi  ale  găinilor.
                                                                         noastre,  este  însă  cam  gingaşe  pentru  clima  noastră.
       Vom  adauga  încă  şi  răcelile,  la  care  sunt  expuşi  puii  în
       timp  rece  şi  umed.  Vom  folosi  pentru  tămăduirea  lor  tot        Dealungul  Dunării,  începând  cu  Ungaria,  apoi  prin
       aceleaşi  mijloace  ca  şi  la  curci.                            România  până  în  Marea-Neagră,  pe  ambele  maluri  ale  ei
                                                                         mlăştinoase,  găsim  numeroase  turme  de  gâşte  foarte  fru­
            Găinuşele  se  împărechează  şi  cu  găini.  Puii  lor  sunt
                                                                         moase  şi  desţul  de  mari,  care  merită  a  le  da  atenţiune,
       nişte  corcituri,  care  nu  se  mai  prăsesc  mai  departe, adecă
                                                                         mai  ales,  că  sunt  foarte  rustice  şi *se  îngraşe  uşor,  dacă le
       rămân  sterpe.
                                                                         dăm  nutremântul  şi  îngrijirea  potrivită.  Coloarea  penelor
                                                                         lor  este  variată.  Găsim  între  ele  albe  de  tot  până  la  ce­
                                                                         nuşii  închise;  apoi  şi  cu  pene  creţe  în  aripi  şi  coadă.  Le
                                                                         amintim  acestea  numai  ca  curiositate,  căci  altcum  nu  au
                                                                         nici  o  însuşire  deosebită-
                                                                                                    (Va  urma).           ,
   1   2   3   4   5   6   7   8