Page 5 - Bunul_Econom_1902_40

Nr. 40 B UNUL ECONOM Pag. 5

Ştîri economice. NOUTĂŢI ciarul din Botoşani, pentru a i-se face for­
malităţile de liberare. El este în vîrstâ de
55 de ani şi va avea şi surprinderea totodată
< Eeoolta în Austria* Recolta bucatelor e Manevrele armatei române. Marile ma­ să vază lâ: îttchisoafeâ din Botoşani pe di­
peste tot mulţumitoare. Orzul a suferit din nevre ale armatei române vor începe în ziua rectorul Încîiisbfii dl Buzilă, fot acela, care
causa timpului rece. Ovăsul e mijlociu. Cu­ de 27 Septemvrie v. M. Sa Regele Carol Va acum 20 de ani îl arestase cel dintâiu pe
curuzul a suferit din causa secetei, dar se pleca din ziua de 26 cu un tren special spre când era primarul unei comune.
poate îndrepta. Cartofii putrezesc în unele lo­ a se duce pe câmpul manevrelor. Suveranul
curi. Napii de zâhar au rămas înapoi. Viile român va petrece noaptea de 26 spre 27 în Jude necinstit. Judele cercual Svăby
«tau bine numai în Tirolul-de-Sud. Poame tren, în staţia Titu ori Găeşti. In ziua de 27 Sândor din Abauj-Szâotd a fost prins cu
sunt puţine. Sâmănăturile de toamna au în­ M. Sa Regele va urmări mişcarea trupelor mâna în lada cu bani obşteşti. A furat de
târziat. pe câmpul de manevre ; în ziua de 28 Suve­ acolo nu mai puţin decât 70.000 cor. Era.
* adecă din neam domnesc judele şi-i plăcea
ranul va presida la Tărgovişte marele ban­
Premii pentru împăduriri. Ministrul de să trâească bine. Ear din plată nu se ajun­
chet ce se va oferi oficerilor superiori, cari
-agricultură va da şi anul acesta premii. Pre­ gea: croia deci pedepse groase în bani şi
vor lua parte la manevre. La 29 M. S. va
miile, 2 de câte 1000 cor., 2 de câte 800 primi defilarea trupelor. punea la buzunar, ear cărţile de judecată Ie
cor., 2 de 600, 3 de 500, 3 de 400, 3 de * falsifica, şi de aceea a ajuns la — bobârnă
300 şi 3 de 200 cor. •'se vor da ceior-ce au Reforma legii despre pensiunea învăţă­ cel care un şir întreg de ani croia altora pe­
împădurit coaste şi peste tot locuri expuse depse aspre.
torilor nu va forma nici în sesiunea viitoare
.să fie spălate de apă. Pot concura la premii *
a dietei ungureşti obiect de iŢscuţiune. La
proprietari şi comune bisericeşti, civile şi ur- Baloane cn cârmă. Aeronautul Spencer
intervenţia ministrului de finanţe ea s'a a-
bariale, cari n’au primit ajutor dela stat şi minat pe i904, când se speră, că se va pu­ din Londra s’a urcat Marţi în aer cu balo­
au împădurit cel puţin într’un loc 25 jug. tea satisface pretensiunilor nouei legi, care nul seu şi plecând dela palatul de Cleştar,
cat. (premiile cele mari) sau cel puţin 10 îngreunează statul cu sume mari. Pentru a- după o oră şi jumătate s’a coborît la Harow,
jug. cat. în unul sau două locuri. nul viitor ministrul de culte a cerut suma 20 mile depărtare de Londra. In văzduh a
* făcut mai multe mişcări, dovedindu-se că ba-
de 600.0QP cor. pentru pensiunea învăţăto­ ••V,
Liferare de stîlpi de telegraf. Ministrul Ionul se poate cârmui destul de bine. Balo­
rilor, ear ministrul de finanţe a răspuns, că
de comerciu face cunoscut, că până la 2 Nov. nul are forma unei ţigări şi cârma este îna­
nu poate da atâta. De aici vine amînarea.
a. c» se primesc oterte pentru stîlpi de brad, inte, aşa' că întreg balonul e tras de cârmă
Aşa scrie «Alkotmâny».
16.000 pe an, pentru anii 1903— 1905. Con- * ear nu împins.
diţiunile se pot vedea în cancelariile came­ * ■
Şcoală de model la exposiţia din Sibiiu.
relor comerciale. Oraş Ţechin. Diri Ozora se scrie, că a-
Corpul profesoral dela seminarul archidiece-
rând acolo pe moşia Gyant cu plugul cu a-
cesan «Andreian* a hotărît să expună la ex­
buri, s’a dat de ruinele unui oraş de pe vre­
posiţia aranjată de «Reuniunea agricolă ro­
mea lui Arpâd. S ’a săpat şi s’a aflat zidul
(Chestia ©vreilsr din J^omâriia. mână^ şt de «Reuniunea meseriaşilor ro­ bisericii şi alte case, ear într’însele o mulţime
mâni din Sibiiu» o şcoală de model aran­
de lucruri de pe vremea lui Arpâd.
jată conform tuturor cerinţelor pedagogice.
De câtva timp încoace chestia Ovreilor Executarea acestei hotărîri este concrezută
Atîb vânzătorilor de tnton. Ministrul
din România preocupă ziaristica aproape de profesorului seminarial Dr. Petru Şpan şi în­ ung. de finanţe a dat un nou ordin pentru
pretutindeni. E vorba adecă, că ministerul văţătorului dela şcoala de aplicaţie a senii
vânzătorii de tutun. El dispune, ca tutunge- f
român ar fi adus 6 lege, în urina căreia ji­ natului, Candid Popa. riile şi peste tot localurile unde se face vân­
*
danilor meseriaşi li-s’a luat pânea din gură
zarea tutunului, să fie deschise în Budapesta
şi prin urmare sunt siliţi să emigreze. Şi e- Moarte. Vice-colonelul în pens. Mihai
dela 7 ore dim. până la 9 ore seara, în ora­
migrările acestea se fac în cea mai mare Noak de H u ny a d a răposat Vineri în 3 şele din provincie până la 8 ore, în alte lo­
parte spre America, care a şi adresat cea Oct. n. în Haţeg, în etate de 64 ani. înmor­ calităţi până la 7 ore seara. Dumineca şi In
dintâiu o notă guvernului român în această mântarea i-s’a făcut, Duminecă în 5 Oct. n-
ziua St. Ştefan cei cari se ocupă exclusiv
causă. conform ritului gr.-or. Răposatul a fost de­
cu vinderea de tutun sânt Obligaţi a-şi ţinea
Fapt e, că privitor lâ industrie s’a a- corat cu ordul Francisc Iosif I. în gradul de
prăvăliile deschise pe timpul pentru care att
dus o nouă lege, nu însă în înţelesul care cavaler. II jeleşte sorâ-sa Maria m. Bârsan, permisiune. Mai departe se dispune închide­
îl dă America şi unii Unguri, cari şi-au pus cumnatul seu Ambrosiu Bârsan, şi nepoţii rea localurilor de vânzare: vânzătorilor cato­
în gând să interpeleze guverniil ungar în a- Aurel, Pompeiu, Octavian şi Elvira Bârsan lici în prima zi a Paştilor, Rusaliilor şi Cră­
ceastâ chestie. m. Fehâr. ciunului; vânzătorilor aug. ev. şi unitari îh
Că Ovreii sunt un popor emigrant e *
prima zi a Paştilor, Rusaliilor, Crăciunului şi
cunoscut de toată lumea. Ei acolo se aşază Zăpadă şi frig. Pe muntele Ceahlău s’a în Vinerea mare; vânzătorilor de legea mo-
unde le e traiul mai uşor. Astlel auzind şi aşezat de trei zile un strat de zăpadă de mai saică la anul lor nou [Roshaso] două zile şi
ei că în America sunt bogăţiile cele multe bine de o jumătate metru şi frigul e ca în n ziua de Jom-Kipur; vânzătorilor gr.-or. ro­
şi că ea are lipsă de mii şi mii de braţe, nu mijlocul lui Ianuarie. mâni şi sârbi în zilele prime a Paştilor, Ru­
e nici o mirare că într’însa îşi află Ovreii pa­ saliilor şi Crăciunului.
tria cea nouă şi nici nu este causă de a se
Banditliberat din închisoare. Unul din
supăra.
vestiţii bandiţi ai Moldovei, care fusese spaima Catastrofe in Sicilia. La Catania, în Si-
De altcum ţinuta ei a fost combătută
ţerii de sus, acum , 20 de ani, va părăsi zi­ cilia, s’a deslănţuit un uragan foarte violent. v
chiar şl de foile străine. Astfel, d. e. foaia
lele acestea Ocna. El fusese condamnat la Ploaia a prefăcut stradele în rîuri inundând
nemţască «Kreuzzeitung» din Berlin într’un
muncă silnică pe toată vieaţa. Purtarea sa casele. Vestita vilă Bellini a fost distrusă.
articol ai seu scrie, că mai puţin ca alte cuviincioasă a făcut pe directorul închisorii Calea din jurul vulcanului Etna a devenit
state ea are dreptul să se provoace la uma­ să facă un raport pentru graţiarea lui, după- impracticabilă, în urma acestui uragan, care
nitate atunci, când la ea acasă tratează în ce condamnatul tăiase sare timp de 20 ani. a smuls şi şinele căii ferate Catania—Pa-
mod barbar cu Negrii. Vasile Codău e numele faimosului bandit de lermd. Regiunea vulcanului Etua e toată de­
odinioară. Va fi pus în libertate peste câ­ vastată.’ Vulcanul Etna ameninţâ cu erupţiu-
teva zile, fiind dus mai întâi pe la peniten- nea. Şi erupţiunea e cu atât mai probabilă*