Page 6 - Bunul_Econom_1902_40

Pag. 6 B U N U L ECONOM Nr. 40

cu cât Boi vulcani din insulele apropiate Li* de oraş precum şi cei străini, cari locuesc
pari au început deja să _arunce lavă, produ­ în Orăştie, <a, şe prezenta.,1a timpul mai sus CALENDARUL ECONOMIA
când mari detunături. La Modica, lâqgă Ca- amintit, prevăzuţi cu cărţile Yde legitimare
Ce sd facem în Octomvrie?
tania, s’a revârsşt torentul,, care străbate o- şi alte cărţi, prelângă greumântul de pe­
raşul. Apele au r ajuns până în priipele etagii deapsă, Orăşţie, la 25 Septemvrie. 1902.
In luna aceasta continuăm şi terminări»
ale caselor, distrugând toate ,ghiţctele;. Nu se Mihdlyi m, p., căpitan de poliţie. .
sămănatul cerealelor de toamnă. Cu ocasiu-
cunoaşte numărul vieţi nţelor. Pagubele sunt
nea culesului cucuruzului alegem stuleţii cu
imense. Au fost trimişi în, grabă soldaţi la boabele cele mai frumoase şi !i păstrăm pen­
Nuntă în flăcări. Intr’o comună de
faţa locului pentru a da ajutoare. . tru sămânţă. Recoltăm cartoflii şi napii şi
lângă Moscva să serba o nuntă ţărănească
»■■■■■ * fţ» ,■ , t
Intr’o şură mare, în care se afla şi mult fân. celelalte rădăcinoase, pe cari înainte de a-i
Năzdrăvăniile censurei turceşti au în­ Cam 400 de persoane erau de faţă. Deodată aşeza pentru iernat le lăsăm să se sbicească
trecut pe acele ale \censurei ruseşti. Cuvin­ şura a luat foc dela o ţigaretă aprinsă. Fo­ bine. Arăm cât se poate- de adânc pentru
tele «anarchist» şi «socialist* nu pot, sub cul s’a răspândit cu iuţeală teribilă. S’a năs­ sămănăturile de primăvară şi cărării gunoiu.
nici un cuvânt să figureze în vre-un ziar tur­ cut printre nuntaşi o panică îngrozitoare. la câmp, când avem vreme.
cesc. Ele sunt înlocuite prin numirea de Toţi s au îmbulzit deodată spre Uşi. Peste 100 Săpăm gropi cât se‘poate de largi pen­
«utopist». Cuvintele «ciuma» şi «colera» de de nuntaşi au tămas morţi. Unii din ei au tru pomii de a fi plantaţi. Culege poamele
asemenea sunt proscrise. Când e vorba des­ ars în foc, alţii au fost striviţi total, pe când iernatice. Samănă simburii adunaţi din poame-
pre ele, întotdeauna se zice «boale necu­ voiau să scape din şura arzândă. Mulţi inşi Curăţă pomii de scoarţa uscată şi unge trun­
noscute». In sfirşit este o dogmă admisă în au fost grav răniţi. Mireasa şi mama el încă chiurile cu un amestec de lapte de var cu
Turcia, după care un Suveran nu poate muri s’au prefăcut în scrum. Ginerele însă, ca prin sânge şi lut cleios.
decât de moarte naturală. Moartea regelui minune, -a scăpat teafăr. Amînă recolta viilor cât numai se va
Humbert a fost înregistrată astfel de toate
* putea, şi culege strugurii putrezi şi necopţi
ziarele turctşti: «Regele Italiei a căzut deo­ deosebit de cei bine copţi şi sănătoşi. Nu
Defrauduare. Dela .Reuniunea Crucea
dată mort pe când salută mulţimea». Când face culesul pe timp ploios şi dimineaţa pe
roşie a copiilor găsiţi* din Budapesta,, s'au
tatăl actualului Şah al Persiei a fost asasi­ frig şi înainte de a şe fi uscat rouă.
defraudat în zilele acestea 15000 coroane.
nat, ziarele turceşti au anunţat tragicul eve­
Defraudantul e Bart. S al go, funcţionar la Scuteşte albinele de umezală şi frig.
niment în următorul mod caraghios: «Şahul
această reuniune. Dînsul a defraudat această
s’a simţit, în orele de după ameazi, puţin ir*-
sumă, adunată pe seama copiilor găsiţi şi or­
disptis şi corpul seu fost trimis la Tehe­
fani prin contribuirile oamenilor miloşi, ca
ran», Nu se poate mai graţios! Cursul pieţii din Budapesta
să-’şi satisfacă pasiunile costisitoare: De a juca
* cărţi, de a lua parte la cursele de cai, etc.
— în 30 Sept. 1902 n. —
Medic deştept. Un medic din Londra, După-ce a luat în mod mişelesc banii, a fu­
perzând zilele trecute cânele seu şi despe­ git în Viena, unde a luat parte la cursele per 50 klgr.
rând de a-1 regăsi, puse în ziarele de dimi­ de cai de acolo. S’a constatat, că dînsul mai Grâu . . . . . . cor. 7-20 până la 7.45
Săcară . . . . » 635 > > 6 5 0
neaţă un anunţ astfel! conceput : «Perdut, în defraudâse în 3 Sept. n. încă 6000 coroane
Orz . . . . > 5.25 * 540
Maytair Straet, un câne aib, etc. etc. Poartă dela reuniunea amintită, dar’ atunci i-a succes Meiu . . . . . > 550 ’’ > » 5 8 0
urmele inoculării fecente a baccilului hole­ să scape nedescoperit. Poliţia îl curentează. Ovăs . . . . . • , - - » 555 » » 6 —
rei», etc. La ameazi cânele se reîntoarse la Cucuruz . . , * » 595 » * 6-05
domiciliu! stăpânului seu. Răpiţi . . i . . > 10 — > . > '' 10-55
Telegrafia fără sîrmă pe bastimentele Untură . . . . * » 76 — * » 7650
*
. .
italiene. Ministrul de marină al Italiei a or­ Slănină . . . . . » 65*— > 1 66 —
„Casa naţională" din Arad. Duminecă donat ca în cursul anului viitor, pe toate Prune uscate , . io-— > ■ ■ >. • 18-25
(12 Oct. n.) se va face sfinţirea şi inaugu­ bastimentele de răsboiu să se instaleze apa- Lictar . . . . . » . > 14’— . » 16-50
rarea C as ei n a ţ i o n a l e din Arad. După rate de telegrafie fără sîrmă, sistemul Marconi.
ceremonialul inaugurării va urma petrecere ■* _ Târgurile din Ongaria, Transilvania şi Bănat.
poporală. Sultanul şi flotila română. Din Constan- Dela 15—21 Oct. n.
* tinopol să telegrafează, că Sultanul a ordo­
nat autorităţilor porturilor turceşti dela Marea
0 nonă sectă religioasă în Rusia. In
Neagră să primească cu cea mai mare cor­ 15. Aletea. Dicio-St.-Mârtin. Ferihaz.
provincia Zaryzin din Rusia s’a ivit o nouă
dialitate flotila română în excursiunea, ce va Paraid. Petroşeni.
sectă religioasă, mai bine zis superstiţioasă,
face pe Ia acele porturi.
care se răspândeşte aşa de repede, încât gu­ 16. Aiud. Arcid. Borcuta. Carţfaleu.
*
vernul s’a văzut-deja necesitat să iee posiţie Halmagiu. Iionda. Mehadia.
Limba mască în şcoalele sârbeşti- Zia­
contra ei. Aderenţii sectei se numesc euno- 17. Lugoş. Radna. Tâşnad.
rul «Nowoje Wremja» spune, că cu începu­
chişti şi Cred că nu peşte mult va fi sfirşitul
tul noului an şcolar in toate şcoalele din 18. Aradul-nou. Cic.
lumii, Causa apropierii sfirşitului e calea fe­
Sârbia a devenit obligator studiul limbii ruse. 20. Feketetău. Nocrichiu.
rată, telegraful şi teleforjul. Deosebi în tele­
21. Bonţida.
fon sunt mulţime de «spirite rele», zic pro­
pagatorii sectei, cari vor umplea pământul şi Călindarul Vechia şi noa a septâm&nei.
vor stîrpi omenimea. Mai cred aceşti rătă­ -sm a v i s i#=-
%
ciţi, că profetul Enoch s’a coborît pe pământ,
Dom nii abonaţi ai foii noastre, care Dum. 17 d. Rusalii, ev. Luca, c .6, g. 8, v. 6.
dar deocamdată; stă ascuns şi se va arăta
nu au ac/Utat încă abonam entul pe a doua
oamenilor numai când va vedea că se apro­ Dum , 29 Păr. Chiriac 12 Maximii.
jumătate a anului curent, sunt rugaţi a ne Luni 30 Muc. Grigorie 13 Coloman
pie şfîrşitul lumii. . Marţi 1 Ap. Ânania 14 Călit
* trim ite m ica sum ă de 2 coroane p rin chequul
alăturai la un num ăr trecut. Pentru eoepe- Mere. 2 Muc. Ciprian 15 Tetesia
Publicare. Controla armatei comune Joi 3 Sf. Dionisie 16 Gallus
diarea banilor este de ajun» a scriedesluşit
.se va ţinea la 13 Octomvrie a. c. dimineaţa Vineri 4 Păr. Ieroteu 17 Hedvig
p e cheque num ai num ele trim iţetorului fi Sâmb. 5 Muc. Haritina * 18 Luca ev.
.la 8 ore în căsarma militară, drept aceea
sum a trim isă, predăndu~’l dim preună cu
sunţ provocaţi toţi reserviştii permanent con- Prim-colaborator: Const. P.Barcianu.
banii oficiului postai. :C -
şcfdiaţi şi roseryişţif de întregire, aparţinători Redactor-responsabil: Aurei P. Barciante