Page 1 - Bunul_Econom_1902_42
P. 1
Anul IU. Orăştie, 26 Ootomvrie n. 1902. Nr. 42.
REY1STA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl COMERCIU
ORGAN AL: „R en ii Economice Gin Or ii şt ie" şi „Reuniunii române de agriculturi din comitatul Sil) ii ului".
A B O N A M E N T E : A P A R E :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socoteau wuîi;i, .;u . t .. ferate
Pentru Români a 15 franci pe an. In flecare Duminecă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
cători de vin bun şi curat. Mai ales re
de abonament numele acesta valorează foarte mult. Dela exposiţia din SiMiu.
Dovada cea mai bună o au producă
torii de vinuri din părţile Transilvaniei,
de pe valea Mureşulu. şi a Ternavelor.
„B U N U L E C O N O M 11 Câţiva ani de belşug în vin bun dela Ziua de Duminecă în 19 1. c. a
fost pentru Românii aflaţi în Sibiiu zi
natură i-au făcut prea încrezători. Co
Cea mai eftină şi totodată unica foaie de sărbătoare. S’a inaugurat earăşi o
mercianţi de vinuri au ; inundat locali
românească în felu t ei. tăţile de a cumpăra vinurile acestea verigă din lanţul muncii noastre naţio
nale pe terenul economic. S’a predat
bune şi totodată ieftine. Au venit însă
S o s t ă : ani, în care s’a făcut vin mai puţin. vederilor şi aprecierii publicului expo-
pe anul în t r e g ................ . 4 coroane, Producătorii dedaţi la recolte mari, au siţia română industrială, al cărei pro
pe jumătate an . . . . .2 II procedat în mod incorect, înmulţind şi gram l-am publicat în nrul trecut.
pe un pătrar dean» . . . . . 1 1» dregănd vinurile mai inferioare şi ur Numeros public aştepta solemni
marea a fost, că atât particularii ca şi tatea deschiderii exposiţiei, care a în
Abonamentele se plătesc înainte
regiuni întregi s’au compromis şi cum ceput la orele 11 a. ni. Dintre persoa
fi se pot face cu prim a &i a ori-câ-
rei luni. părătorii de vinuri au fugit de ele şi nele distinse au fost presente şi I. P.
Administraţia. nu mai vin. Inzadar sunt acuma văetă- S. Archiepiscopul şi Metropolitul Ioan
turile şi asigurările producătorilor noştri. Metianu, precum şi Exc. Sa comandan
O clientelă perdută este greu de re tul de corp Probst, comitele-suprem,
R ecolta vinului. câştigat. Greutatea aceasta însă trebue vice-corniţele, primarul oraşului şi alţii.
învinsă şi cu stăruinţă vom trece şi Preşedintele comitetului exposiţiei,
peste ea.
Recolta vinului va fi anul acesta, dl prof, D. Comşa rosteşte discursul de
In prima linie trebue să cultivăm
prin părţile noastre, mai mult rea de deschidere, în care spune că prilegiu
viia noastră în mod raţional. La cules
cât bună. In urma timpului nefavorabil, nemijlocit la această exposiţie a dat
vom procede cu cea mai mare riguro
ce a bântuit aproape întreaga vară viile «Reuniunea sodalilor români din Sibiiu»,
şi tate la separarea strugurilor copţi de
noastre a făcut ca strugurii să nu se care în frunte cu zelosul ei preşedinte
Cei necopţi şi în fine ne vom da toată
poată desvolta şi coace îndeajuns. S’a arangiază acum după zece ani a doua
silinţa ca fabricarea, tratarea şi îngriji
mai adaugat la aceasta brumele prea exposiţie, cu care ocasiune economi şi
rea vinurilor să se facă cât mai cores
timpurii de toamnă, aşa că unde mai meseriaşi dând mâna, umăr la umăr, au
punzătoare cerinţelor ştiinţei. In acest
era ceva speranţă, că totuşi situaţiunea aranjat o exposiţie comună, întrunind
scop trebue să ne instruim. Trebue să
viilor se va îmbunătăţi întrucâtva, a fost astfel într’un singur mânunchiu roadele
învăţăm dela alţii mai pricepători. Tre
nimicită cu desăvîrşire. Urmarea va fi, muncii şi priceperii. Făcând laude juste
bue să cetim, căci totuşi avem tratate
Că vinul produs va fi acru. Cu toate portului românesc original, arată impor
şi despre acest ram al economiei noa
acestea acela, care a urmat sfaturile ce tanţa menţinerii lui, ca păstrător al ca
stre. Cărţile acestea nu s’au scris şi ti
lise dă de ani de zile şi a făcut o ale racterului poporului nostru. Pentru păs
gere 4n struguri la culesul viilor, a pu părit pentru a îmbogăţi pe librar şi trarea desenurilor de cusături s’au an
autor, căci dacă ar fi ele edate pentru
tut salva (scăpa) o bună .parte din re gajat mai multe femei iscusite, precum
ca să tragă ei foloase din ele, ar fi vai
coltă şi va putea produce un vin de şi Un fotograf-pictor pentru copiarea
de ei, căci ar muri literalmente de
valoare. Trebue să înţelegem odată, lor, care formează şi se va completa un
foame din produsul lor, ci-sunt scrise
că nu trebue să ne bucurăm nici când album deja început în acest scop. A
pentru neamul din care fac parte şi
la marfă produsă multă şi rea, ci mai pus în prevedere expunerea uttui răs-
spre folosul lui. Cetiţi şi urmaţi sfatu
bine la puţin şi bun. Puţinul acesta ne boiu mecanic de ţesut menit a fi in
rile care ni-se dau de cătră cărturari.
dă foloase duble : întâiu ne asigură des trodus la ţerancele noastre, fiind foarte
facerea cu preţ bun a vinului şi al doi spornic. Un modest început s’a făcut
lea ne păstrează renumele de produ prin îmbrăcarea a douăsprezece păpuşi
