Page 2 - Bunul_Econom_1902_42
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 42
expuse în frumosul port românesc din ritul, rotâritul, ferăria, săpunăria, cofe concursul lor la concert; dl Dr • Petru
mai multe părţi locuite de Români. tăria şi aproape toate celelalte meserii Şpan pentru poporul român; dl pro
Mai aminteşte despre munca obo sunt representate şi constatăm cu multă topop Dr. I. Stroia în numele Reu
sitoare a comitetului exposiţiunii pen satisfacţiei progresul aproape de necre niunii de cântări din Sălişte mulţu
tru colectarea şi aranjarea obiectelor de zut ce au făcut meseriaşii noştri in tim meşte pentru buna primire; dl Victor
artă a industriei casnice cât şi celei pul din urmă. Tordăşanu pentru reuniunile de mese
profesionale ale meseriaşilor. Mulţumeşte Trebue să facem elogiile noastre riaşi. Astfel între toaste şi cântările-
în fine persoanelor ce au ajutat expo- şi aranjatorilor exposiţiunii. Cu tot spa Reuniunilor şi a veseliei generale s’a pe
siţia materialiceşte cât şi moraliceşte ţiul restrîns pentru număroasele obiecte, trecut până noaptea târziu.
în special prin presenţa honoraţiunilor. totuşi dibăcia şi gustul a găsit pentru Pentru Dumineca aceasta dintre
fiecare lucru loc potrivit şi bine expus
După discursul de deschidere re petreceri mai este proiectată represen-
vederii visitatorilor.
pede se umplu cele 3 sale ale exposi- taţia teatrală executată de «Reuniunea
Tot în legătură cu exposiţia seara
ţiei, admirând bogăţia şi frumseţa obiec sodalilor români din Sibiiu». Se vor
a fost mare concert, zic mare, căci au
telor expuse. Peste 2000 de persoane juca piesele: «Vlăduţul mamii», come
concertat cinci societăţi de ale noastre
au cercetat exposiţia în acea zi, între die în I act cu cântece, de I. Lupaşcu
şi anume: Reuniunea de musică din
cari s’au observat şi mulţi străini, cu şi «Ruga dela Chiseteu», comedie po
Sibiiu, Reuniunea de cântări din Sălişte, porală în I act de Iosif Vulcan. După
deosebire Saşi. Despre obiectele expuse
Reuniunea sodalilor din Sibiiu, Reuniu
vom da o dare mai amănunţită într’un representaţiunea teatrală va urma o
nea meseriaşilor «Andreiana» din Se- petrecere cu joc în sala cea mare dela
număr viitor. A ci amintim numai în
beşul-săsesc şi corul elevilor seminaru
treacăt interiorul celor trei case ţeră- «Unicum».
lui «Andreian» din Sibiiu. Teatrul oră
neşti (Răşinari, Sălişte şi Avrig) com Atât despre acestea cât şi asupra
şenesc abia a putut cuprinde auditorul
plet aranjate; grupul celor 12 păpuşi altor amănunte dela exposiţie, vom ra
ales. Programa a fost executată cu
îmbrăcate cu portul femeesc din Sibiiu porta în nrul viitor.
multă măiestrie, care denotă că aceste
(mireasă), Răşinari (nevastă), Lâslăul-
coruri dispun şi de puteri, ale căror
român (fată), Sălişte (fată), Sebeşul-să-
prestaţiuni trec peste diletantism şi
sesc (nevastă), Mercurea (nevastă), Săs- DIN LUME
poate împăca şi auzul unui cunoscător
cior (nevastă), Avrig (nevastă). Vaida-
al musicei. Tunete de aplause şi bisă-
Recea (nevastă), Certege din Munţii-
rile nu au lipsit. M tm te n e g ru l m o b ilia ea ză In
Apuseni (nevastă), Borgo-Prund (fată),
cottul Hunedoarei (pădureancă). Apoi După concert publicul s’a adunat Belgiad s’a răspândit scirea, că turbură-
amintim bogăţia mare în tot felul de în convenire socială la restaurantul rile din Macedonia şi Sârbia-vechiă, apoi
cusături şi ţeseturi, cari de cari mai «Unicum». Lume imensă. Toastele încă. incursiunile Albanesilor la graniţa mun-
frumoase şi lucrate artistic în adevăra bine înţeles, nu au lipsit. Dl profesor tenegreană, au îndemnat pe principele
tul înţeles al cuvântului, deşi executate D. Comşa bea în sănătatea exponenţi Muntenegrului, să ordone mobilisarea
numai de terance. Trecând la lucrurile lor: a femeii române şi a meseriaşilor; trupelor. Mobilisarea se face în mare
»
expuse de meseriaşi profesionişti ro dl Dr. Miron Cfistea în sănătatea celor tăcere de câte-va săptămâni şi s’au în
mâni, am remarcat lucrul solid, curat două reuniuni sibiier.e, cari au aranjat ceput lucrări la mai multe puncte stra
şi cu gust. Curelăria face impresia cea exposiţia; dl Dr. D. P. Barcianu închină tegice de-alungul graniţei albanese.
mai bună. Păpucăria, sculptura, măsă- pentru reuniunile surori, cari au dat
Spre el, dar le isbea ’nzadar:
F O I T A N’avea puteri, de mult amar,
9
Şi n’o ţinea pământul.
Sunt eu de vină, mamă,
Sunt eu de vin’ acum?
C o r b u l . Atunci Christos şi-a ridicat
El m’a întâlnit odată
Spre corb privirea milei sale,
In zori de zi pe drum;
Şi ochi-i s’au umplut de jale.
Murind pe cruce se trudea Un zimbet trist i-a luminat Glumind m’a strîns de mână,
Să fie ochii ’n sus spre soare, Din ochi pe chipu-i sângerat, Şi ce-i dacă m’a strîns ?
Dar fruntea lui sângerătoare Si-apoi privi la vale Sunt eu copilă mică
Incet-încet spre pept cădea. Să-mi fac din glumă plâns ?
Spre mă-sa, şi cu glasul frânt
Ear mă-sa mânile-şi frângea Era să-l las, măicuţă,
A zis: «Ştia el, de ce vinei
Ţipând deodată: «Moare!» Cu gluma, şi să tac;
«O, lasă-1, mamă, lângă mine —
Era să ţip obraznic,
«Că de ’nsetat şi-aprins ce sunt,
Atunci veni un corb sburând Ori ce era să fac ?
Cu crocnet spre Mântuitorul, ‘«Cum face el din aripi vânt
Deasupra Lui oprindu-şi sborul «îmi face, mamă, binel». Şi tot pe mine, biata,
Da roate şi ţipa flămând. Ea blăstămând la corb privea, Şi vină şi ponos —
Eram chemaţi la nuntă
Mario! Junghiu e al tău gând Căci el pândea pe Christ să moară
Şi fulger ţi-e fiorul I Şi-l fericea dintr’altă oară, Şi n’aveam brâu frumos,
Că n’ai voit să-mi cumperi,
Căci singur el lui Christ făcea * v
Cu faţa albă ca de var Dar el mi-a cumpărat.
Durerea cea nespus de grea
Spre corb ea-şi înălţă cuvântul, Şi ce-i un brâu ? Şi ’n urmă
Să-i fie mai uşoară I
Isbind cu mâni întinse vântul Eu nici nu l-am rugat.
