Page 5 - Bunul_Econom_1902_42

Nr. 42 B U N U L E C O N O M P»g- 5

Lugoşan execută rugăciunea de Eminescu 0 apreţlere justă. Foaia maghiară din
NOUTĂŢI »Rugămu-ne ’ndurărilor*. localitate; «Szâşzvăros» luând notă de ajuto­
Parochul dl T. Vaţian vorbeşte în nu­ rul Reuniunii noastre Economice, ce a dat
mele parochiei şi învăţătorul I. Vancu în nu­ meseriaşilor români pentru a putea participa
Darul familiei Mocsonyi. Am dat in mele poporului mulţumeşte inteliginţei pen­ cu fabricatele lor la exposiţia din Sibiiu, în­
tirul trecut ştirea despre mărinimosul dar tru îngrijirea ce o are faţă de popor. Cere­ cheie cu următoarele: In tot caşul este un
pentru fondul catedralei noastre din Sibiiu monialul s’a terminat cu cântarea: «Sus o- exemplu laudabl, demn de imitat, că se în-
făcut de nobila familie Mocsonyi. Eată scri­ pincă», căreia i-a urmat apoi 6 veselă pe­ curagiază propăşirea industriei din patrie na
soarea adresată I. P. S. nostru Metropolit trecere cu dans. numai prin vorbe sunătoare, ci şi prin spri­
loan Meţianu dimpreună cu suma dorită: înalt * jin material.
Prea Sfinţia Ta, Dle Arhiepiscop şi Metropolit! M. Sa supărat. «Gratzer Tagepost» pu­ *
Adânc pătrunşi de pietate, iubire şi venera- blică ştirea, că M. Sa fiind supărat pentru Visită ministerială neaşteptată. Marţi,
ţiune faţă de morţii familiei, îndeosebi faţă demonstraţiunile ce s’au făcut la deschiderea în 14 Octomvrie, dl ministru de culte şi in­
<le fericiţii în Domnul adormiţi Caterina, dietei din Pesta şi la desvălirea statuei lui strucţiune publică, Iuliu Wlassics, insoţit de
Mihail, Antoniu, Georgiu şi Eugeniu, cari ne Mateiu Corvinul, nu va veni curând la Buda­ un secretar al seu, a visitat incognito oraşul
stau mai aproape, donăm în pia Lor memorie pesta, deşi aşa fusese vorba să vină zilele Beiuş. Dl ministru a cercetat gimnasiul, a
pentru catedrala metropolitană din Sibiu acestea. asistat în mai multe clase Ia prelegerile din
60.000 cor. Aducând aceasta înalt Prea Sân- * Istorie şi din Maghiară, apoi a ţinut cercle
ţiei Tale la binevoitoare cunoştinţă, Te ru­ Diplome membrilor onorari ai societăţii cu corpul protesOral. Dela gimnasiu s’a dusT
găm, Prea Sânţite, a primi espresiunea consi- slave de binefacere. La Roma se aşteaptă la şcoala română civilă de fete, apoi la şcoala
deraţiunei noastre celei mai dintinse. Birchiş, sosirea din Petersburg a preşedintelui socie­ de fete a statului, la internatul gr.-cat. pave-
22 Sept. 1902 st. v. Alesandru Mocsonyi m. tăţii slave de binefacere, Cerep Spiridovici, lian de băieţi şi la internatul diecesan gr.-
p. Zeno Mocsonyi m. p. Văd. contesă Andrei însoţit de o deputaţiune număroasă. EI va oriental român. Visita aceasta neaşteptată a
Bethlen născută Livia de Mocsonyi m. p. trece prin Bucureşti, Sofia, Belgia şi Cettigne, ministrului a produs mare surprindere şi unii
Contesa Rudolf Bissingen născ. Georgina de înmanuând diplome de membri onorari ai o aduc în legătură cu chestia întregirii scau­
Mocsonyi m. p. Văd. Eugenia de Mocsonyi acelei societăţi regelui României, regelui Sâr- nului episcopesc gr.-cat. din Oradea-iriare.
n. Teresia Horvat de Zalabâr m. p.“ fiiei, prinţilor Bulgariei şi Muntenegrului şi *
La această scrisoare scrie »Telegraful regelui Italiei. Dela Paris la Londra în balon. Santos-
* Dumont e în timpul de faţă cel mai renu­
Român* între altele: Credem că nu va fi
Român, care să nu binecuvinte şi binecu­ Monument marelui Traian. La banche­ mit aeronaut. Dînsul a făcut deja călătorii
vântare de sus să nu ceară asupra acestei tul care a avut loc ia Brăila în onoarea stu­ mari cu balonul seu şi totdeauna cu succes.
familii, care atât de bine înţelege, cari sunt denţilor italieni, în urma propunerii profeso­ Acum de curând dînsul a tăcut propunerea,
năcazurile neamului românesc şi unde tre- rului Chicireanu s’a hotârît ridicarea unui că el e gata să facă o călătorie prin aer
bue pus umărul pentru-ca zid puternic să se monument marelui Traian în acel oraş pen­ dela Paris la Londra, dacă cineva în cas că
ridice în contra primejdiilor ce ar putea să-l tru comemorarea visitei făcută de studenţii călătoria succede, îi ofere 10.000 lire ster-
ameninţe. Prin fapta aceasta măreaţă, până italieni la Brăila. linge. Călătoria, zice dînsul, că o va face în
acuma unică în biserica noastră din aceste In fruntea listei de subscripţie figurează linie dreaptă.
*
părţi, nobila şi ilustra familie de Mocsonyi a Constantin Cociaş, deputatul Brăilei, cu 1000
dat o nouă dovadă de interesul cel mare, lei şi s'au subscris deja încă 1000 de dile- 0 trombă. In Dumitra-mică [cott. Bis-
pe care-1 poartă faţă de biserica stiăbună şi rite persoane din localitate, aşa că suma este triţa-Năsăud] s’a întâmplat în 8 1. c- un fe­
faţă de clerul şi poporul acestei biserici. suficientă pentru ridicarea acestui bust. nomen curios. In cursul unei furtuni s’a for­
*
* mat un sul mare de negură, care s’a coborît
Casa naţională din Arad. Duminecă în Urcarea listei civile. Ziarul »N. Fr. Pr.* dintr’odată dintr'un nor şi a pornit-o peste
12 c. Românii din Arad au asistat la o fru­ aduce ştirea despre urcarea listei civile, Acest partea de sus a satului, ducând toate cope-
moasă sărbare naţională, la importantul act plan, după foaia vieneză, se va realîsa prin rişele cu el. Pe două femei apucate în acest
festiv, al deschiderii şi sfinţirii casei naţio­ faptul, că în proiectul de budget, presentat vîrtej le-a sucit de câteva-ori ca la o Invîr-
nale, care formează proprietatea parochiei în Reichsrath, se află deja posiţia, în care se tită şi le-a isbit apoi de pământ.
Aradului. întemeierea acestei case naţionale prevede urcarea listei civile cu 2 milioane *
îşi are de scop întărirea poporului nostru în coroane. Tot cu atâta se va urca şi din par­ Ce eamă vom avea? Profesorul Ledo-
morală şi desvoltarea simţului naţional ro­ tea ungară. Cu această urcare suma totală hovski din Viena proroceşte următoarele:
mânesc. a listei civile va fi de 22 milioane şi şase Iarna ce vine va fi una dintre cele mai ge­
In preşenţa unui public român ales şi sute de mii. roase şi mai aspre, din câte am avut de 50
atât de număros, încât spaţioasa sală, care a * ani încoace. Trebue să fim pregătiţi pentru
costat 20.000 cor. abia îl încăpea, scrie t r i ­ Statua regelui Mateiu Corvinul s’a des- temperatura cea mai joasă, pentru vânturile
buna*, Duminecă după amiazi la 2 ore s’a velit Duminecă în , 12 n. 1. c. în Cluj, fiind cele mai gheţoase şi pentru zăpadă multă.
început actul inaugurării casei prin sfinţirea faţă mai mulţi miniştri şi o mulţime de dni *
apei. Celebrantul părinte R. Ciorogariu a ţi­ veniţi din toate părţile. Fiind Clujul oraş ma­ Jertfe ale lăcomiei. Săptămâna trecută
nut o cuvântare, în care de o parte a arătat ghiar, nu s’a putut face sărbare, scrie »Foaia se prăpădise, în boală de splină (anthrax),
scopul casei naţionale, ear de alta relevă me­ Poporului», fără scandaluri. Când a sosit ar- vaca fraţilor George şi Ştefan Skelba, nişte
ritele ce le are dl Dr. N. O n c u la înteme­ chiducele Iosif August, musica militară l-a bieţi jeleri din Zşâmbokrât. Ca să nu Ie meargă
ierea casei naţionale. La rîndul seu dl Dr. primit precum se şi cuvine, cu imnul împă­ de tot în pagubă, s’au pus să belească vaca.
N. Oncu prin o aleasă vorbire se adresează rătesc. Studenţii şi cismaşii maghiari, grămă­ In cursul lucrului însă George s’a şgăriat la
cătrâ inteliginţă şi apoi accentuând, că casa diţi în dosul gării, au început atunci să urle o mână, ear Ştefan s’a tăiat cu cuţitul cu
naţională în care se află cu toţii este rodul »himnusul« maghiar. Tot aşa au făcut şi când care trăgea pielea de pe vaca moartă. După
dragostei ce-o are faţă de biserică şi nea­ a plecat archiducele. Pe stradă au Făcut o câteva ciasuri ambii simţiau în rane dureri
mul seu, cere ca cu aceeaşi dragoste şi cre­ gălăgie ca la gura cortului, ba o ceată a teribile. îşi otrăviseră sângele şi nu i-au mai
dinţă — toţi să se apropie de acel locaş, vrut să meargă la cuartirul ministrului Szell putut scăpa de moarte nici medicii. Intre
deschis pentru ei în numele Domnului. După să facă şi acolo demonstraţiuni. Intervenind chinuri grozave au murit amândoi.
vorbirea dlui Dr. N. Oncu, corul seminarial poliţia, i-a risipit cu săbiile în mână.
*
condus de profesorul de musică dnul Trif ./• .