Page 1 - Bunul_Econom_1902_43
P. 1
Anul III. Orăştie, 2 Noemvrle n. 1902. Nr. 43.
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului".
A B O N A M E N T E : i A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) 1 în fleca re D u m in ecă . se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. | Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
şi recolta lui va fi slabă. Aceasta te alege şi păstra pentru anul viitor se-
Invitară la abonament. mere s’a şi împlinit. Brumele prea tim mânţa trebuincioasă şi cea mai aleasă,
purii în toamna aceasta le-au apucat îndeosebi ne vom îngriji a ne pţocura
„BUNUL ECONOM“ încă, în mare parte, necoapte şi în mo semânţă de cucuruz timpuriu, care este
dul acesta suntem lipsiţi de hrana prin mic în bob. El grăbeşte în creştere şi
cea mai efiinâ şi ioîodaiă unica foaie cipală a ţeranului nostru şi ne face a coacere şi este mult mai spornic decât
Întră cu grije în iarna ce ne stă înain cel mare şi târziu. Anul acesta încă
românească în feluî ei
'
tea uşei. să ne fie de înveţătură şi să ascultăm
> . costă: Nu mai puţin norocoşi am fost cu sfaturile ce ni-s’au dat de atâtea-ori, că
pe anal întreg . . . . . . . i coroane, creşterea şi întreţinerea vitelor noastre. pentru regiunile noastre trebue sâ cul
pe jumătate an . . . . . . . 2 „ Păşunile şi fânaţele au dat o iarbă slabă tivăm cucuruz timpuriu, el ne înlătură
pe an pătrar dean . . . . . . 1 „ şi puţină, aşa că speranţele noastre de neajunsul de a ne remânea — într’o
a întră în iarnă cu vitele noastre bine toamnă nefavorabilă — necopt. Acum
Abonam entele se plătesc în a in te hrănite şi grase, ele stau foarte reu şi toamna este timpul arăturilor adânci. Le
f i se p o t fa ce cm p r im a si al ori
cărei luni. nu ştim ce ne mai aşteaptă viitorul vom executa pe cât se poate. Ele îmbo
apropiat. Mai veni peste vitele noastre găţesc pământul, prin urmare şi pe noi.
şi marea nenorocire a boalei de gură
şi de picioare, care bântue în o mul
Cronica. ţime de comitate. Prin această năpastă închiderea exposiţiei române din Sibiiu.
avem o pagubă întreită. Vitele bolnave
slăbesc din cale afară; lucrul câmpului
Dumineca trecută la orele 2 d. a.
Recolta tuturor produselor pămân este împedecat, aşa că nu putem face s’a făcut închiderea exposiţiei române
arăturile de toamnă la timp şi în bune
tului s’a terminat sau este pe şfîrşite, prin al doilea preşedintre, dl V i c t o r
aşa încât agricultorul îşi poate da sama condiţiuni şi în fine prin xâspândirea Tor dăş a nu. Sunt frumoase şi pline
de resultatul muncii sale în decursul acestei boale s’au oprit tîrgurile şi ţe- de un sentiment de adevărată dragoste
anului. Constatăm înse cu durere că ranul nu poate vinde nimica din pră- pentru neamul nostru, cuvintele cu care
aşteptările lui nu s’au realisat în deplin. sila lui, în care avea atâta nădejde pen face încheerea sărbătorii noastre din
tru a face ceva bani pentru trebuinţele
Timpul extrem de nefavorabil, ce a Sibiiu. Iată cum începe discursul seu:
de iarnă ş l în prima linie a plăti dările
domnit în aiţul acesta agricol a com
promis aproape toate culturile noastre. cătră stat etc., căci executorul nu are „Stimabile doamne şi d-şoare /
Şi dacă le luăm pe rând, apoi vom îndurare. „Stimabili domni şi fraţilor l
„Convins, că industria este isvorul cel
constata, că afară de spicoase toate ce Toate aceste neajunsuri însâ nu
mai de căpetenie al bogăţiei omeneşti, mâna
lelalte plante cultivate nu au avut o este permis a ne duce la desnădejde, de oameni, grupată în jurul «Reuniunii ro
desvoltare normală. Iarna trecută, care a ci din contră trebue să ne oţelim vo mâne de agricultură din comitatul Sibiiului11
fost lipsită în mare parte de zăpadă că inţa şi să chibzuim cum să încungiurăm şi în al «Reuniunii sodalilor români din Si
reia a urmat o primăvară friguroasă şi relele ivite din vina noastră, căci şi din biiu*, acum după câţi-va ani de muncă obo
foarte schimbăcioasâ, a stricat rodul po vina noastră vin multe din ele. sitoare şi rodnică aflat’a sosit momentul" de
a chema pe ţeranul econom şi pe meseria
milor fructiferi, cu a căror cultivare se în Ca sfaturi ce putem da acuma eco
şul nostru Ia serbarea de înfrăţire, Ia nunta
deletniceşte o mare parte din economii nomilor noştri sunt: ce priveşte anima
produselor mânilor şi a unuia şi a celuilalt,
noştri. Sâmănăturile de primăvară s’au lele noastre de casă de ori-ce soiu ar sărbare, ce să umplă de bucurie şi de ade
făcut târziu şi nu au putut râsări bine fi, să oprim pentru iarnă numai stric vărată mândrie naţională inimile noastre ale
şi uniform (de-opotrivâ), cu deosebire tul necesar. Avem puţin nutreţ pentru tuturora.
cucuruzul (porumbul). Urmarea a fost, iarnă şi mult mai folosiţi vom fi ţinând „Ca dela această muncă şi pacînică şi
folositoare obştei nimenea din cei buni să
ca şi recolta lor să fie numai mijlocie, puţine vite, bine hrănite, decât multe şi
nu lipsească, toţi şi toate datu-şi-au mâna
ear’ cucuruzul să ne pue pe grije că nu peritoare de foame. Pentru cultura câm
frăţească, toţi şi toate întinsu-ni-au ajutorul
se va putea desvolta în destul de bine pului ne vom îngriii de pe acuma a preţios şi neapărat.
