Page 2 - Bunul_Econom_1902_43
P. 2

2                                            B U N U L   E C O N O M *                                          Nr.  43

             „Sunt  luni  de  zile,  de  când prin  comu­  triei  de  casă,  aproape  nu  este  comună  lo­  „Atât  premiile  în  bani  cât  şi  diplomele
        nele  noastre  dela  un  capăt  şi  până  la  cela­  cuită  de  Români  în  acest  comitat,  care  să   le  vom  elibera  în  zilele  prime ale  săptămânii
        la lt^   comitatului  nostru  nu  se vorbeşte,  de­  nu  fie  representată  cu  lucrări  la  exposiţie,   viitoare.
        cât  de  marele  evenimet  al exposiţiei  sibiene,   ear’  meseriei  noştri,  între  împrejurările date,   „Mulţumind  în numele Reuniunilor aran-
        ce  chemată  este  a  ne  ridica  vaza  pe  decenii   cinste  ne-au  făcut  şi  ei  cu  lucrările  lor  din   giatoare  tuturor  acelora,  cari  în  ori-ce  chip
        Înainte.                                   industria  profesională.   ,                au  contribuit  la  buna  reuşită  a  exposiţiei
             „Fruntaşii  din  representanţele  noastre   „Lucrul  de mână  femeiesc,  după această   noastre,  şi  mulţumind  şi ilustrei  adunări  pen­
        comunale  săritu-ne-au  cu  mijloace  băneşti   exposiţie,  firmă  speranţă  avem,  va  ajunge  la   tru  onoarea%e  care  păttaşi  ne-a  făcut  asis­
        într’ajutor;  fruntaşele  femei:  preotesele,  învă-  rangul  industriei  profesionale,  Prin  Introdu­  tând  la  sărbarea  de  lncheere,  declar  exposi­
        ţătoresele,  notărăşiţele,  primăresele  şi  cele­  cerea  războaielor  mai  practice  şi  spornice  şi   ţia  industrială  de  închisă".
        lalte  ale  noastre,  cutrierau  casele  ţăranilor  îndeosebi  a  războiului  mechanic  —  industria
        noştri  spi^;  a  scoate  la  lumină,  Ia  viaţă  co­  de  casă  nou  şi îmbucurător  avânt  are să  iee.  La  terminarea  discursului  aplau-
        morile  întrupate  şi  ascunse  în  minunatele  lu­  „împrejurarea,  că  în  cursul  exposiţiei   sele  şi felicitările  nu  mai conteneau  dih
        crări  datorite  înţelepciunei  şi  dibăciei  femeii   s’au  aflat  mai  mulţi  amatori,  ba  însăşi  Aso-  partea  asistenţilor.
        române,  comori,  cari  nu  arare-ori  zac  nebă­  ciaţiunea  pentru  literatura  şi  cultura  popo­  Sara  a  urmat,  după programă,  re-
        gate  în  samă  prin  fundurile de  prin  lăzi,  pa­  rului  român,  intenţionează  a  face  o  colec-   presentaţia teatrală şi petrecerea cu dans.
        turi,  cămări,  poduri  şi  alte  locuri.  ţiune  din  frumoasele  lucruri  de  mână — este   Multe  mai  avem  de  spus  despre
             „Fruntaşii  cu  durere  de  neam  şi  din   cu  o  dovadă  mai  mult,  că  industriş  noastră   această  exposiţie,  precum  şi  despre pe­
        alte  p^fţi,  par’că  cuprinşi  de  oare-care  gelo-   de  casă  are  să  formeze  în  viitorul  cel  mai   trecerile  împreunate  cu ea.  Vom reveni
        sie  şi  invidie  de  ceea-ce  făptuesc  Sibienii  —   apropiat  un  bogat  şi  nesecat  isvor  de  câştig
       încuragiatu-ne-au  şi  ajuturatu-ne-au  şi  ei  în   pentru  poporul  nostru.           cât  de  curând  asupra  lor.
       lucrarea  noastră,  parte  îndemnând  la  muncă;   „Albumul de cuseturi şi  ţeseturi,  ce con­
        parte  înmulţind  fondurile  indispensabile  ex­  tinuă  a  se  completa  —  chemare  are  a  ne
        posiţiei.                                  conserva  şi  a  ne face  cunoscute  lucrările mâ-   DIN  LUME
             „Reuniunile noastre de meseriaşi,  pe cea   nilor  femeilor  noastre  pe  veacuri  înainte  şi
        mai  bună  cale  a  progresului,  ear’  unde  ase­  naţiunilor  celor  mai  îndepărtate.
       menea  aşezăminte  lipsesc,  bărbaţi  vrednici  şi   „De  încheiere  cu permisiunea  d-voastră   N oul  M etropolit  gr.-or.  ro­
       iubitori  de  inaintare  —  pusu-s’au  şi  ei  în   îmi  iau  voe  a  aminti,  că  juriul  încredinţat cu  m ân  a f  Buoovinei.  Prin decret  prea
       fruntea  meseriaşilor,  pe  cari  i-au  îndemnat   premiarea  obiectelor  expuse  si-a  îndeplinit  înalt,  a  fost  numit  episcopul  Dr.  V. de
                                                         ' -j'
                                                                                *
       la lucrare,  în folosul binepriceput al fiecăruia".  greaua  Şi  anevoioasa  sa  lucrare  în  secţia  I ă
                                                                                               Repta,  până  acum  deputat  în  Reichs-
                                                   a  industriei  de  casă  sub conducerea  zelosului
             Apoi  conţinuâ  făcând  juste  elogii                                             rath.  înaltul  prelat,  înainte  cu  6  ani
                                                   vice-president  al  Reuniunii  agricole,  a  dlui
       dlui  prof.  Demetriu  Comşa  pentru  ze­   Dr.  D.  P.  Barcianu,  ear’  în secţia  a  Il-a  a in­  fusese  profesor  la  facultatea  teologică
       lul  ce  a  depus  la  întruparea  exposiţiei  dustriei  profesionale  sub  conducerea  genero­  din  Cernăuţi.  Numirea  aceasta  este  în-
       precum şi  d-nelor şi  d-şoarelor şi  mem­  sului domn  Pantaleon  Lucuţa,  căpitan  c.  şi  tîmpinată  cu  mare  bucurie  de toţi fraţii
       brilor  reuniunilor,  pentru  valorosul  lor   r.  în  pensiune.   ^                    noştri  din  Bucovina.      *
       concurs  ce  au dat  pentru reuşita  expo­       „In  secţia  primă  s’au  votat  în  total  700
                                                   Cor.  premii,  ear’  în  a  doua  733 cor.,  din  cari
       ziţiei,  şi  termină  zicând:                                                                Din Peninsula-Balcanică.  Gu­
                        'Jb                        85  cor.  s’au  acoperit  din  suma  de  100  cor.
             „Intorcându-mă  după  toate  acestea  la   pusă''zilele  acestea  Ia  disposiţia  noastră  prin   vernul  bulgar  a  adrlsat  marilor  puteri
       însăşi  exposiţia,  am  deosebită  plăcere  de  a   onorabilul  comitet  al  Reuniunii  economice,   o notă-circulară,  prin care  combate acu-
       constata,  că  în  ce  priveşte  exposiţia  indus-  din  Orăştie.                      saţiunile  Turciei,  că  ar  protegea  miş-

                   F   O   I  Ţ A                       —  Numai  cât  ezpresul  spune,  că-’i   batul,  ce  părea  ca  de  50  de  ani, fă  aşa  târ­
                                                   foarte  urgent.                            ziu  te  conturb,  dar’  mă  simt  rău,  de tot  rău.
                                                        —  Zi-’i  să  între.                        -—  Morbul  sperez  a  nu  fi  de  toţ  peri­
             B o l n a v u l   g a la n t .
                                                        —  Ce  e?,  întrebai  pe  oaspele  de  o  în­  culos,  altcum  te-asi  fi  aflat  în pat,  dar’  aşa...
                                                                                                                ’
                                                                                                                              '
                                                                                                                                   jU
                                                   făţişare  onorifică.                             —  Dar’  starea  îmi  e  cu  mult  mai  se­
            Era  un  timp  urîcios  cu  negură,  care  îl
       făcea  pe  om  nervos  şi  îl  plictiseşte  din  cale   —  Eu  sunt  îngrijitorul  caselor  domnu­  rioasă  de  cum  se  pare.  Sunt  săptămâni,  ba
                                                                                                                         ’utft'
                                                                                                                                     »
                                                   lui  Craigg.  Dl  Roberston,  unul  dintre  arân-   chiar  luni,  de  când  sufer  de  5. groaznică  ih-*
       afară.  Adecă  frig  nu  era,  dar’  atmosfera
                                                   datorii  acelora  e  greu  bolnav,  me  trimite  să   somnie,  care  mă  face  de  îmi uresc  viaţa.  De
       umedă  strabătea  paltonul  gros  de  iarnă.
            Medic  fiind,  nu  puteam  face  alegere  în   îl  rog^je  dl  profesor  să  poftească  la  dînsul,   nu-’mi  ajuţi,  încă  în  astă  noapte  îmi  arunc
                                                   am  venit  cu  trăsura,  în  20  minute  sosim.  creerii  în  aer.
       timp,  ci  visitându-’mi  toţi  bolnavii,  ca  după
       obiceiu,  când  am  eşit  dela  cel  din  urmă,   Ce  e  de  făcut  în^atare  cas,  să  ai  cât   Pulsul  bolnavului,  pe  care  îl  examinai
       eram  liniştit,  că  mi-affi  împlinit  conştienţios   de  mare  plăcere  de  rămas  acasă?  Peste  5   cu  toată  atenţiunea,  bătea  aşa  de  regulat,
       oficiu).  Acasă  nu  me  aşteptau  bucurii  fami­  minute  eram  în  trăsură,  care  trecând  repede   cum  n’am  observat  nici-când  la  atari  caşuri,
       liare,  căci  întreaga-’mi  familie  consta#; din   peste  podul Londra,  apucă  direcţiunea Black-   dar’  din alte  semne m’am  convins,  că  am de
       mini:  şi  un  servitor.  Erau' 7 ore  când  ajunsei   friars  şi  în  una  din  stradele  mari  a  subur-   a  face  cu  un  cas  de  tot  particular.
       acasă  şi  chiar  îmi consumasem  cina  gustoasă   biului  ne  oprim:                        —  înainte  de  toate  trebue  să  declar,
       şi  bine  pregătită  şi  me  pregăteam  să  mă   Am  ajuns,  dle  profesor,  zise  expresul,  zise  bolnavul,  care  îmi  observă privirea  scru­
       aşez  la  cetirea  lungilor  coloane  a  ziarelor,   deschizând  uşa  trăsurei,  binevoieşte  a  osteni   tătoare  şi  suspectă,  că  eu  momentan  îţi  sol-
       spre  a  afla  evenimenţele  zilei,  când  sunetul   în  etaj.                          vesc  osteneala.  Te Tog,  spune-’mi,  câtă remu-
       puternic  al  clopoţelului  electric,  mă  vesti,  că   Cuartirul,  în  care  eram  condus,  consta   neraţiune  te ai  îndatinat  a  primi  pentru  o
       îmi  soseşte  o  visită.          „         din  o  verandă  spaţioasă  şi  din  o  chilie  de  jumătate  de  oră  visită  de  noaptea?
            —  Eşti  rugat  la  un  bolnav,  dle  profe­  visită  cu  gust  mobilată,  care  se  finea  într’un   •.*—  Dela  aceea  atârnă  cât  timp  e  lipsă
       sor,  zise  servitorul.                     dormitor  mai  îngust.  Patul  era  acoperit,  dar’   de  mine.  De  comun  pentru  o  jumătate  de
           •—  Dacă nu e. absolut  de lipsă,  aşi  amâna   din  fotoliul  de catifea  de lângă  acela  se sculă   oră  de  noapte  primesc  un  galben.
       bucuros visită pe  mâne dimineaţă,  sunt foarte   un  domn  de  o  statură  înaltă.          —  Aici  e  galbenul,  —  şi  cu  ăsta  bol­
       obosit.                                          -— Mii  de scuze,  dle  profesor,  zise  băr-  navul  îmi  oferi  un  galben.
   1   2   3   4   5   6   7