Page 3 - Bunul_Econom_1902_43
P. 3
Nr. 43 BUNUL, ECONOM Pag 3-
carea macedoneană. Apoi atrage aten Dela Buri. Nemulţumirea între căruia s’a întâmplat, şi anume în timp de o
ţiunea puterilor asupra situaţi unii ame Buri e în creştere, fiind-că guvernul săptămână dela naştere, în cea mai apropiată
englez nu-’şi ţine promisiunile. Mulţi zi din săptămână...
ninţătoare din Maoedonia, rugându-le
Buri îşi părăsesc fermele şi vin în fos ÎSC 7-i: Pentru insinuarea caşurilor de naştere
:>.•
‘
• ' -îp '
-V
ca reforme sg fie introduse în aceea
tele castre de concentrare, fiind ame sunt autorisaţi: tatăl legitim, moaşa, medicul
provincie, Jn conformitate cu tratatul ninţaţi sg moară de foame. ca ajutător la naştere, precum şi acela în lo
dela Berlin^altfel va fi imposibil guver cuinţa căruia s’a întâmplat naşterea. (Art. de
nului princiar de a întrîna mişcarea din Misoare contra străinilor in lege XXXIII. §§. 17, 35, 39 şi 40 din a. 1894).
principat în favorul Macedonenilor. Marooeo. Misionarul engles Cooper
Ştirile sosite dela frontiera dinspre din Fez a fost în zilele trecute măce
Turcia anunţă represalii sângeroase. Sa-: lărit. In urma acestui omor judecăto Biblioteca „Banul Econom". **
tele dela hotar sunt sau pustii, pără ria din Tanger a pornit investigaţie şi — ■ •
site fiind de locuitori, sau sunt în flăcări. a descoperit o conjuraţie, care şi-a pro Au eşit de sub tipar până aftim
pus omorîrea tuturor . Europenilor. Sul broşurele:
Poporaţiunea se refugiază în Bul
tanul din Marocco a ordonat împuşca 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
garia.
rea ucigaşilor, ceea-ce a produs o mare ţele) prepararea fânului şi păşunile.
Se confirmă ştirea despre luarea 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
revoltă printre poporaţiunea indigenă.
pasului C r e s n a de 'cătră trupele tur 3. Sămânţa plantelor agricole şi sămă-
Numeroşi conjuraţi au fost arestaţi.
ceşti. natul lor.
La Sofia se crede, că nesuccesele 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
suferite în zilele din urmă de bandele Advocatul poporului.
revoluţionare, se datoresc conflictului 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
trirea şi îngrijirea animalelor domestice).
dintre comitetul Mich#ilowsky şi comi 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
I n cos d e p e ric iu n e a p o rcilo r,
tetul disident al lui Sarafoff. e datoria fiecărui proprietar a încunoştiiuţa agricole).
Emisarii celor două comitete îşi despre aceasta antistia comunală, şi până ce 7. Agricultura generală [Lucrarea pămân
denunţă reciproc mişcările şi astfel tru ea va întreprinde paşii de lipsă în această tulul. Plugul, Grapa, Tăvălugul şi alte instru
privinţă, animalul bolnăvi* sau suspect trebue mente de mărunţit pământul],
pele turceşti au o mare înlesnire în ur
despărţit sau separat numai de câţ de se 8. Ingrăşămintele [sau gunoirea pă
mărirea cetelor revoluţionare.
menii sei. A se scoate afară de pe teritorul mânturilor şi Irigaţiunile [udarea pământurilor].
comunei nu e permis, ear’ paşaportul aceluia 9-—10. Prăsirea paserilor de Casă [galiţe,
# hoare]. Găinile, curcile, găinuşele [bibilicele],
Prinţul Bulgariei lasfiultanuL trebue predat numai decât primăriei comu
nale spre păstrare. Negustorilor de vite şi gâştele, raţele, porumbii [porumbeii].
Se telegrafiază din Constantinoipol, că
măcelarilor, nu le este iertat a sta în apro Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen
Sultanul stărue pe lângă principele Fer- pierea coteţelor. Animalul mort trebue trans tru România 50 bani).
dinand al Bulgariei, ca să-’i facă o vi- portat la locul destinat pentru hoituri şi pă Se pot comanda la administraţia »Bunul
sită la Constantinopol, sperând că a- zit până la sosirea veterinarului. (Ordinul mi Econom», la librăria W. Krafft în Sibiiu
ceasta va calma mişcarea macedoneană. nistrului de agronomie Nr. 36.500 din a. 1895) la administraţia «Tribuna Poporului* In Arad
şi la librăria Archidiecesană în Sibiiu.
Principele încă n’a dat răspuns.
C a şu rile de n a ştere trebuesc insi Revânzătorilor se dă rabat potrivit.
nuate Ia acel matriculant de stat, pe teritorul
— Mulţumesc; contra morbului dtale împlini, căci având şi alţi pacienţi, cari sunt ce veni după mine, se întoarse, ca să ducă
înainte de toate recomand multă mişcare a dedaţi cu tractamentul meu, ar regreta mult microscopul, de care, zise el, aveţi lipsă la
trupului, abţinere dela beuturi spirtoase, cu absenţa mea. De pofteşti, mă voiu îngriji de visitarea bolnavului, apoi plecară amândoi.
un cuvânt o dietă de tot regulată, afară de o persoană, care să-’ţi poarte de grije. Pe cale expresul învită pe servitor la un po
asta îţi prescriu şi ceva picuri. — Nu, asta nu o voesc. Eu am lipsă cal de vin, pe Care îl gustară în o chilie se
Numai de una te mai rog^dle pro de un om compătimitor, cult şi erudit. Dar’ parată a unei ospătării destul de onorifice.
fesor, că adecă acum de-a una să nu mă pă percum observ, jumătatea de oră a trecut Că ce s’a mai întâmplat apoi, el nu ştie, căci
răseşti, temându-mă, că nu mă voiu putea iarăşi, te rog primeşte galbenul. ospătarul numai dimineaţa l’a trezit din be
stăpâni. Mai rămâi o jumătate de oră, gal Aveam a&im în busunar şeasă galbeni, ţie, ca să-’şi vadă de drum.
benul ţi-1 anticipez. petrecusem la bolnav trei ore, după cari pro- Poliţia, căreia îndată i-am notificat lu
După o jumătate de oră bolnavuLcer- miţându-’i visita mea pe a doua zi, mă de crul, în grabă numai atâta a putut afla, că
cându-şi orologiul îmi zise: părtai; Deşi timpul era cit se poate de urît, nervosul meu pacient a dispărut fără urmă
— încă o jumătate de oră. Aci e gal am plecat pe jos acasă, ear' în cale mă oprii din cuartirul mobilat, ce-’l ocupase de câte
benul. * în o cafenea, să iau un pocal de grog. Era va zile. In beutura servitorului meu poate a
Dorinţei particulare acum şi pentru cătră miezul nopţii, când sosii acasă. Spre vărsat ceva prafuri adormitoare, ear’ pe mine
aceea nu t»’am opus, ca să-’mi pot examina cea mai mare mirare, cheia, ce tot mereu o m’a reţinut din o jumătate de oră în alta,
pacientul mai cu atenţiune. Conversaţia-'i era aveam la mine, n’a voit să se învîrtă în poartă, până-ce furtul plănuit cp atâta vicleşug a
interesantă, şi eram în credinţă, că abia mi-aşi ori mai bine zis poarta nici nu era închisă. succes deplin.
petrece mai bine în alt loc. Chilia servitorului era închisă, ear’ în a mea
Din diferitele lucruri furate, până azi
— Vezi, domnul meu, zise între altele toate erau de-a valma, scrine, mese, toate
nu am aflat nimic, de atunci însă nici nu mai
bolnavul, dacă dta tot mereu ai fi l&nglţmine, goale; ear’ lădiţa de fer, în care pe lângă do- visitez noaptea bolnavi necunoscuţi.
abea aşi gândi la năcazul meu, ear’ pentru cumentele-’mi preţioase, Îmi păstram băni-
asta cu toată plăcerea aşi plăti câte un gal şorit strlnşi, toate despoiate. Hoţii, afară de Traducere de T ra ia n .
ben pentru toată jumătatea de oră. Ce fo ce era pe mine, nu Îmi lăsară nimic.
los de bani, când nu-’i pot folosii Servitorul, care în spre ziuă sosi acasă,
— Dorinţa şi pentru aceea nu ţi-o pot îmi spuse, că după depărtarea mea expresul,
