Page 4 - Bunul_Econom_1902_43
P. 4
P»g- 4. B U N U L E C O N O M Nr. 43
rasse, care sunt cu sutele în două grupe: acele de câmp,
adecă porumbei cu corp şi sbor uşor şi cari îşi caută sin
V. RATA treţinere ne costă foarte puţin şi a doua grupă a aşa nu
guri mâncarea afară pe câmpuri, pj^n urmare a căror în
miţilor : porumbei de rassă, cari se ţin pentru «vre-o însu
şire specială a lor, de ex. pentru frumseţe etc«* şi a căror
(Urmare şi fine.)
* (Reproducerea imersiei). întreţinere şi prăsire ne dau multă osteneală şi cheltuială.
, . ' ' rţ": Pentru agricultor sunt de interes numai porumbeii de
Ouatul şi clocitul.
* câmp şi cu aceştia ne vom ocupa îndeosebi. *
0 Raţa începe cu ouatul prin Martie. Ea depune 15—20 , Porumbeii se nutresc exclusiv numai cu tot felul de
ouă, apoi*se pregăteşte de clocit. Dacă o împedecâm la seminţe, care le culeg numai de pe pământ, şi cari în cea
acâasta, ea ouă şi până la 60 de ouă. Mărimea ouălor mai mare parte sunt seminţe de burueni. Nu există pasere
este în termin mediu 63 milimetri în lungime şi 43 Va mi de casă, care să ne facă mai puţină pagubă ca porumbeii.
limetri lăţime; greutatea 58—64 grame. Coaja cântăreşte Din contră ei ne sunt nespus de folositori prin stîrpirea
5y2—6 Va grm. Raţa este foarte neglijentă la ouat. Ea nu a milioane de seminţe de burueni. Ei nu râcăe (scormo
depune ouăle ei regulat în cuib, ci pe unde îi vine la în nesc) pământul ca găinile de exemplu, şi dacă totuşi îi
tâmplare. De aceea pe cele-ce sunt a oua, le vom opri în găsim pe locurile sâmănate şi în jurul clăilor de cereale
fiecare dimineaţă în coteţ, până ce-’şi depun ouăle. recoltate, ei nu culeg decât boabele rămase neacoperite
Raţele sunt pentru clocit prea nestatornice. Dacă to de pământ, respective boabele scuturate din spice, cari şi
tuşi clocesc, le punem pe câte 18 ouă. Ouăle le punem aşa se perd. Folosul principal ce avem dela porumbei este
de regulă sub găini, câte 12—15, sau sub curce câte carnea lor atât a celor bătrâni câtuşi cu deosebire a ce
20—22 bucăţi. Durata clocirii este 28—32 zile. lor tineri, care este foarte gustoasă.
Nutrirea şi în g rijire a ^ Porumbarul. (Hulubăria, coteţul de porumbi).
Puii de raţă îi hrănim şi îngrijim^ca şi pe cei dâ Acela care doreşte a ţinea porumbei trebue să să în
găină, având încă deosebită grije cabină-ce sunt încă mici grijească înainte de toate de un porumbar corăspunzător.
sâ nu fie expuşi frigului şi ploaieî; fiind foarte plăpânzi. Pentru porumbei de câmp vom alege un loc înalt, cu o
Indată-ce fulgii ce îmbracă corpul lor se înlocuesc prin privelişte largă şi liniştit, ferit de sgomot şi conturbări
pene, puii nu mai sunt aşa expuşi boalelor şi îi creştem multe. Pentru porumbei mai grei porumbarul va fi aşezat
mai departe uşor, ca şi puii de gâscă. Hrana şi îngrijirea mai jos şi poate fi în nemijlocită apropiere a oamenilor
raţelor mari sunt aceleaşi ca a gâştelor, cu deosebire că de curte. In ambele caşuri porumbarele vot fi astfel aşezate
ele caută hrana lor mai mult prin băltoace, mâncând tot şi clădite ca să fie la adăpostul vânturilor reci şi umede,
felul de plante de apă şi diferite gângănii ce găsesc prin ele. apoi sâ să poată uşor ajunge la ele pentfu inspecţionarea şi
curăţirea lor, însă ferite de animale răpitoare ca guzgani
îngrăşatul
(cloţani), şoareci, nevăstuici, dihor, pisici, vulpi, etc., cari
raţelor se face ca şi la gâscă şi se termină in 2—3 săp- ne pot prăpădi în scurt timp toţi porumbeii şi puii lor.
tâmâni. Raţele tinere se îngraşe mai repede şi dau car Porumbarele sunt clădite sau de sine stătătoare sau într’un
nea cea mai gustoasă, pe când cea dela raţe bătrâne este despărţământ al podurilor sau celorlalte încăperi din clă
tare şi fără gust. Din greutatea viie a unei raţe rămâne dirile noastre economice. Acestea din urmă sunt mai re-
curăţită gata pentru fript 70—75% 0a sută). O raţă în mandabile, fiind mai călduroase, mai ales dacă sunt în ne
grăşată de rassa Penking ne dă o friptură de 4 Va—7 mijlocită apropiere a grajdurilor de vite sau trece prin ele
chlgr., eari una de Aylesbury 4 Va— 10 chlgr. vre-un coş dela vre un cuptor (sobă), în care să face foc
iarna. Porumbarele comunică în afară prin una sau mai
multe uşiţe aşezate spre Răsărit sau Miază zi, şi cari se pot
la dorinţă închide pe din afară. Pentru fiecare păreche de
VI. PORUMBII PORUMBEII porumbei facem câte două cuiburi aşezate una peste cea
laltă şi destul de largi "şi înalte ca sâ poată sta comod în
ele.Suprafaţa podelei de jos a porumbarului va fi cel puţin
de patru-ori mai mare ca suprafaţa ce ocupă toţi porum
Porumbii noştri domestici îşi au originea lor dela po
beii când stau jos. Păreţii atât exteriori cât şi interiori a
rumbul sălbatec, numit în ştiinţă Columba livia L. şi care
porumbarului vor fi spoiţi cu var. Aceasta se vâ*repeţi de
trăeşte prin locurile stâncoase ale Europei, Asiei şi Afri-
câteva-ori în decursul anului. Mă tura tul şi îndepărtarea
cei-de-Nord, unde îşi fac cuiburile prin crepâturile stânci
murdăriilor se va face de-asemenea cât se poate de des,
lor şi ale zidurilor edificiilor vechi şi părăsite. Domestici
cel puţin odată pe săptămână. Fără curăţenie exemplară
rea lor pare a fi foarte veche. Vechii Indieni şi Egipteni
să nici nu ne gândim la o prăsilă cu folos a porumbeilor.
aveaii deja mai multe rasse. Şi astăzi prăsirea porumbilor
înfloreşte cu deosebire în Orient.
(Va urma).
La ţinerea de porumbei trebue să fim în clar cu sco
pul ce urmărim şi de ce fel de împrejurări dispunem. Din
punct de vedere economic putem împărţi număroasele
