Page 5 - Bunul_Econom_1902_43
P. 5
Nr. 43 B U N U L ECONOM l^C- 5
_=ie_S_____
Medicul casei. Producţiunea faţă de anul tr. în milioane hl. cezi, 39 germani, 491 italieni, 30 roşi, 749
In Europa turci şi 498 de diferite naţionalităţi.
grâu sScară ort ov&s cucuru* *
Trichina, lintea, măzărichea sau spur 4-68.21-j-49.19-H3.79-f32.22-f48.37 Comerciu cu smeurâ şi mure. Pentru
căciunea la porc In statele transoceanice smeura şi murele sălbatece, ce se găsesc prin
şi panglica, tem ia sau, corăeana la om, grâu s&cară or* ov&s cucuru* pădurile statului României, o cassă franceză
- f 0.24-f 14.00-H5.754-56.794-364.17
Carnea de porc se zice spurcată, are a făcut o vfertă ministrului de domenii, spre
Conform acestor date, recolta anului
măzăriche, trichine sau linte etc. când este a i-se concede culegerea Iotţ având a se face
present este superioară:
presărata icî-colea de nişte boabe albicioase din ele siropuri pentru export.
şi de mărimea unui bob de cânepă. Aceste In Europa . . . . .cu 145.03 mii hl.
boabe sunt uneori număroase, ear’ alte-ori se In statele transoceanice cu 481.15 > > Buonreşti-Budapesta legat prin telefon.
găsesc numai ici-colea. Locurile unde se gă In total . . cu 626.19 » » E vorba a se construi o linie telefonici în
sesc de regulă sunt mai ales la: limbă, la Dacă din cifra aceasta se va scădea tre Budapesta şi Bucureşti, prin Braşov.
gât, la muschiu dintre coaste, la coapse etc.; aproximativ 60 mii. hl. cereale, atât cu cât In acest scop autorităţile ungare au în
când boala este Întinsă, atunci se găseşte şi anul trecut nu a fost exact evaluată recolta ceput demersurile pe lângă guvernul român.
în slănină şi chiar în ochi. în unele ţeri, totuşi resultă în acest an un *
Dacă se rupe cu unghia una dintre a- plus de 566 mii. hl. Ridicarea tarifelor pe căile ferate un
ceste boabe se vede că din ea. curge o apă, gare o proiectează ministrul de comerciu. Ri
Reservele recoltelor anterioare se pre-
puţin cam turbure. Dacă se pune la fript o dicarea, care va fi de 5% şi va privi toţi
sintă astfel:
bucăţică de carne cu. boabe mai numeroase, 1902. 1901 1900 articlii, afară de făină, cereale şi lemne, e
se aud pocnituri uşoare. * milioane hectolitri vorba să între în vigoare deja cu 1 Ianua
Când mănâncă cineva o carne cu ase grâu . . . 43.75 81.50 75.— rie 1903. *
menea boabe şi Carnea n’a fost bine friptă, sficară . . 10.75 23.— 30.55 % A vis proprietarilor de maşini cu vapori
sau cârnaţi făcuţi din o aşa carne, atunci la orz . . . . 12.75 14.50 9.—
sigur că va căpăta: panglica (tenia, cordeaua). ovăs . . . 32.— 54.50 47.50, pentru treerat. Ministrul de comerciu a hotă-
rît, că proprietarul unei maşini de îmblătit
Deci cel mai bun lucru nu e altul, de cucuruz . . 27.60 49.— 31.50 cu vapor, dacă e şi econom, trebue să-’şl
cât a se stropi întreg porcul ce are asemenea
In total . 126.85 222.50 193.50 scoată numai atunci un certificat, dacă se
boabe, cu acid carbolic (fenic) sau petroleu
Deci provisiunile din acest an în în ncupă mai cu seamă numai cu îmblătitul pe
şi a se da la săpunari. Dacă nu se poate treaga lume sunt mult mai mici ca în anii
face aceasta, atunci se nimiceşte prin foc, şi plată. * .
precedenţi.
în nici un cas nu se va arunca pe câmp. Ezposiţie internaţională de apicultură.
Cantitatea necesară pentru consum în
Porcul capătă boala aceasta, când um Societatea centrală austriacă de apicultură or-
anul curent este evaluată astfel:
blând pentru a-’şi căuta mâncarea dă peste ganisează o exposiţiune internaţională de api
1902 1901 1900
ceva murdării omeneşti,' care din întâmplare cultură, care va avea loc la Viena în zilele
grâu. . 1012.46 972.— 939.50
au seminţe de boala aceasta, adecă bucăţele Paştelui 1903.
săcară . 565.44 534.50 530 —
de panglică ce au fost făcute de omul ce s’a Pentru ori-ce desluşiri a se adresa: Cen-
orz . . 403.51 335.— 336.50
pus acolo. Deci boala aceasta omul o ia dela tral-verein fiir Binenzucht Viena (Austria)
ovâs . 1049.65 1037.50 1121.—
porc şi porcul dela om. Schauflergasse nr. 6.
cuduruz 1059.69 913.90 993.— *
Astfel de beşicuţe mici se pot găsi
chiar la boi şi viţei; şi la acestea carnea e ” In total . 4090.75 3791.50 3920.— Lungimea căilor ferate, în jurul pămân-
slabă, moale, umedă şi periculoasă pentru om. tului este de 805.818 chtlm. împărţite pe
continente astfel:
Europa . . . . . . . . 296393 chim.
Ş t i r i e c o n o m i c e .
Productiunea’ cerealelor Asia . ..................... .... . . . 62.360 *
t
Africa . . . . V . . . . , 16.783 »
în toată lumea In anul 1902.
Cursul de industrie de casă pentru po America . . . . . . 402.177 >
por. Ministrul de agricultură dorind ca po Oceania . , . . . . 36.904 »
Ministerul nostru de agricultură a publi
porul agricultor să aibă ocupaţiune şi isvor
cat un raport asupra producţiunii de cereale Statele Europei au fiecare în parte ur-
de câştig şi în timpul, iernii a adresat reuniu
din acest an în întreagă luftiea. Raportul este mătorul nr. de chim.
nilor agricole o circulară, în care spune, că '
făcut pe basa dărilor de seamă a referenţi Austro-Ungaria . , . 36,983
e aplicat a deschide peste iarnă cursuri de
lor agricoli şi ale consulatelor din diferite ţeri. Belgia . . . . . . . 6202
industrie de casă cu ajutor material din par
Recolta de cereale a lumii: tea sa. Se vor deschide astfel de cursuri Bulgaria . . . . . . * • - 1100
Danemarca . . . . . . . . 3001
în 19d2 în 1901 acolo, unde poporul agricultor se arată apli
Grâu . 1023.07 mii. hl. faţă de 954.62 mii. hl. cat la învăţarea cutărui ram industrial şi unde Englitera . . . . . . V * ^ 38.500
Săcară . 556.51 » » » > 493.32 » » se găseşte la îndemână material din abun- Francia . . . . . . • • - 42.827
Orz . . 402.10 » . » » 312.45 > » Germania . . . . . . • • . 51.391
Ovăs . 1057.85 . . » » 968.64 » » danţă pentru deprinderea acelei industrii, Grecia . ..................... 972
Cucuruz 1046.68 » » » > 730.88 > » adecă acolo unde sunt date toate condiţiu- Italia . . . . . . . • • • 15.787
In total . 4086.21 » » » » 346002 » » nile pentru împământenirea unei industrii. Norvegia . . . . . . 2053
*
In Europa. Olanda . . . . . . . 4724
Reuniuni de consum în Bucovina. De
Milioane hectolitri: Portugalia . . . - . . . . 2375
putatul Teodor Flondor a elaborat un statut
grâu s&cară or* ov£s cucurut România . . . . . . % . • . 3242
1902.596.63 529.91 503.10 687.90 160.53 pentru reuniuni de consum, de cari se vor
1901 . 528.42 480.72 259.31 655.68 208.90 înfiinţa în toate cercurile Bucovinei. Rusia . . . . . . » • 59,8#9
* Sâtbia . . . . . . . . . . 578
In statele transoceanice, 13.357
Luorători străini în România. După o Spania.........................
(America, Asia, Africa şi Australia) . • • •' 11.320
statistică a ministrului de interne, în cursul Svedia . .'
Milioane hectolitri:
lunei Iulie, anul acesta, au întrat în România Turcia . . . . . . . • * 2049
grâu sScară or* - ov&s cucuru*
1902 . 426.44 26.60 99.10 396.95 886.15 4426 lucrători străini, dintre cari 2297 aus-
1901 . 426.20 12.60 53.25 312.96 521;98 tro-ungari, 8 belgieni, 606 bulgari, 11 fran
