Page 1 - Bunul_Econom_1902_44

A n u l IIL O ră ftte , 9 N o e m v ite n . 1 9 0 2 . N r. 4 4

REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl C0MERC1U

ORGAN AL: „Rensinui Economice din Oriştie“ şi „Rennhnii remdne de agriealtarft din comitatul Sibiinlni".

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2. cor. (1 fl.) In flecare D u m in eca.
Pentru R o m â n i a 16 franci pe an. Abonamentele ţ i inserţiuniU se plătesc înainte.
■ I n Ţ r - a n s i lk i a n ia : SrIQ şc o a le în 1 6
c o m ita te , şi a n u m e în ^ m i ţ a t u l : Alba- -Însemnata* ar~;î iaci.
Miare la aitonantenl. d e -jo s 1 3 , B isti iţa -N ă s â p d 1 7 , B ra ş o v

„BUNUL ECONOM" 7, Ciuc 3, Cluj 37, Fâg$şa$ 1 ţ, Hune­ In privinţă adâncimei, la care ară
doara 13, Murâş-Tnrda Qdorheiu 45,
încă, mulţi agricultori pământurile lor,
cea mai eftină şi Modută unica foaie Sâlagiu 25, Sibiiu. 4, JSobws^Pobâca se fac multe greşeli. Una din scopurile
românească în felul ei 38, Târna va-m^re 16, T^rnăvarmicâ 16, principale ale aratului îfi general este,
Turda-Arieş 24 şi Treişpaune 30. ca noi să facem pământul mai afânat
câstă;
)pe anul întreg . . . . . . . 4 coroane, In total aşadar1 t u » şcoale cu (mai moaie). Prin aceasta permitem ca
pe jumătate an *....................2 „ tot atâţia învăţători cşrmalificaţiune ăetiri, căldura şi apă, să poată pătrunde
pe un pătrar de an, • • • • 1 ,, pentru acest ram de învlpbnânt, având mat uşor îţ> pământul auralb^ şi in mo^
37.161 elevi.
A b o n a m en tele se p lă te sc în a in te (topesc)® ?»
f i se p o t fa d e cu p r im a z i a l o r i­ Experienţa făcută 01 aceste şcoli H şi ea ur- i
c ă re i lu n i. în Curs de 6. ani a p* mioistrui mare şl lă disposiţiunea lor
Administraţia. instrucţiunii ai le trpoţgauiseae pe; d o cantitate mai mare de materii nutri-

bţ^ăumai. temeinieă^ Bripeipalefe disfift- toare. Râdâcinile lor se.pot resfira mai
siţiuni ale regulamentului stabileşte ur­ bine şi mai mult, prin urmare şi planta
mătoarele: toate comunele* a căror se va hrăni mai cu uşurinţă
de repetiţieeconomice. majoritate a locuitorilor lor se ocupă Este lucru natural, că cu cât stra­
cu economia de câmp, pernă rit; grădi­ tul de pământ, în care îşi resfiră plan­
Una din mijloacele cele mai po­ nărit, viierit şi pădurărit şi cari au 40 tele rădăcinile lor, este mai gros, cu
trivite pentru reşpândireâ cunoştinţelor de elevi şi eleve pentru clasele de re­ atât şi ele găsesc mai multă hrană.
economice (de agricultura) printre po­ petiţie, sunt datoare să înfiinţeze şi să De aci. însemnătatea arăturilor adânci.
por, sunt neîndoios şcoalele. de repeti- susţie o astfel de şcoală. Dacă între Deosebit de aceasta experienţa a do­
ţiune economice (şcjoale de agricultură cei obligaţi de a cerceta şcoala de re­ vedit, că adâncind pătura arabilă a pă­
pentru adulţi). Guvernele ţerii noastre petiţie sunt cel puţin 50 de feţe, se va mântului nostru, el supoartă (duce) mai
încă s’au interesat de această eestiune înfiinţa şi câte: o şcoală specială pentru uşor secetele şi un pământ prea ud de­
şi în anul 1896 au şi pus în ‘ practică ele. Fiecare din aceste şcoli va trebui vine mai sventat.
instituţiunile acestea atât de.folositoare. să aibă un teren (loc) şi anume în co­ Nu totdeauna îmbunătăţim pămân­
Că într’âdevSr ele aduc reale foloase munele mici dă! o suprafaţă de cel pu­ tul prin adâncimea brazdei. înainte de
' > ■', 11 ’
învăţământului agricol .elementar, este ţin 600 stînjini pătr., ear’ în comunele a ne hotărî la aceasta trebue să cer­
dovadă numertij, aşţorfel de şcoale în­ mări şi oraşe de cel puţin 1 jug. cat., cetăm cum este pământul sub stratul
fiinţate în timp . relativ, scurt. In pre- care va servi pentru instrucţiunea prac- arabil. Numai dacă pământul încă ne­
sent, adecă abia după 6 ani dela de­ ;tică a elevilor. scormonit, adecă cel aşa numit mort,
cretarea lor, avem şcoala de .repetiţie Regulamentul mai .spune, că astfel este bun şi, poate -deveni şi mâi, bun,
economice: de şcoli pQt^înfiinţa, afară de comune,, dacă îl aducern, în atingere cu aerul,
. In dreapta Qimăafii: 205 şcOale ; şi statul, apoi .confesiunile, diferitele so- ne vom hotărî la arături adânci.
în 11 comitate; în stânga B unării■ cietăţi şi chiar şi persoane singuratice. Adâncirea aceasta nu o facem la
; Iată v pentru* «doritorii ;*-d©- progres
467 şCoăle îh 13 Kcdthit,;' Hndreapta orî-ce’ anotimp, ci totdeauna toamna,
- a4-nw^ul#ltrnd^rt^kodfcşHmetf1 dătî a4 să;
Tisei: 274 şcoală îftîftH cdtnit|te;'‘i*^ ca, pământul mort., scos la suprafaţă să
slângar 'Tisei: 5 ^ ' şcosţje, tn^ 12 CQ^iiţ.ţ fâ6el?d^n&ritdB $ pe calcă "ţCâk&â, în- remâpă expuş gerului de iarnă. Dease-
şi ătyUţiţg, ,jn i, :ţ9P^iMk - Bi- tnenea nu vom faceaidâncîrea de-odată,
chi$;8r Biber A Giongrad tf-treptat,- adeeâvo® afa în fiecare an
21, Hăjdu lî,i Gavaş-Severin ^3t>m S& după cari oftâm&de-»riM» tbştpuşri«Ur nhtttăf eh câte 2—-‘3 ‘degete rfrai adânc,’
ştim în ce mod să le dăm -viaţă; <
V 2 r m tr n w OTţ!tw până-ce ajungem lâ adâncimea dorită.
rontal 99 şi Ugocia 11. Aceasta trebue urmat cu atât mai mult