Page 4 - Bunul_Econom_1902_44
P. 4
Nr. 44 BUNUL ECONOM Pag 3.
până acum, par a se adeveri. , Consulii depse, copilul va fi luat şl pus tub tutelă. Geraniu. Cu acest lichid. spălăm, ca ajutorul
europeni din Shanghai au luat măsuri (Art. de lege XXXVIII. I din a. 1868). unei bucăţi de fia nea . fină, pelea capului.
La o spălâtură folosim ca o lingură de masă.
pentru a li gata pentru ori-ce eventua
V ân ză to rii ile v e c h itu ri vor cere Aceste spălături le urmăm 5—6 seri după
litate. licenţa profesională, pentru oraşe: dela căpi olaltă. După câtva timp reîncepem cu ele,
tanul oraşului, ear’ pentiu provincie dela dacă nu t.e am scăpat încă de această boală
D in B u lg aria. In răspunsul ce prim-preîorul respectiv, Dacă este vre-o bă a pelei Muietura de mai sus o păstrăm în o
a dat în sinul comisiunei parlamentare nuială asupra vânzătorului de vechituri sau sticlă bine astupată şi o vom feri de foc,
pentru răspuns la mesagiul tronului, a marfei ce să vinde, este a se face arătare căci se aprinde foarte uşor.
la oficiul poliţienesc sau de. gendarmi respec
D aneff, primul ministru, a zis, că
tiv. (Art. de lege XVII. §. 1.0 şi 20 din anul
toate puterile europene, afară de una,
1884. t>rd. ministr. de comerciu nrul 39.270 Stifţ&âii şt tjitMrt
(adecă Rusia), sunt dispuse să ceară din 22 August 1884.)
Turciei reforme în Macedonia şi că nu pentru meseriaşi din fondul „Â ndronic".
rămâne decât modul de a se găsi mij-, Consistorul arcbidiecesan gr.-or. din Si-
locul, prin care Turcia să fie forţată Medicul casei. biiu escrie concurs până la 31 Decemvrie v.
a acorda acestr reforme. 1902, pentru dobândirea a mai multor sti
Guvernul bulgar crede, că în cu pendii şi ajutoare şi anume: 1) pentru Învă
Valoarea nutritivă a oului dela ţăcei de ori-ce meserie; 2) pentru sodali de
rând se va resolva chestiunea macedo
paserile noastre de casă ,s|a exagerat de veniţi de atari în decursul anului 1902 şi
neană. In urma acestei asigurări ofi multe ori. Dacă luăm ca greutate mijlocie a 3) pentru sodali cari au lucrat fără Întreru
ciale, membrii comitetului par satis unui ou de găină 60 grame, atunci revine pere 6 ani în meseria lor şl âu dat dovezi
făcuţi. pentru coaje 6 grm., pe albuş 36 şi pe găl despre dexteritatea lor pentru de a putea de
Ziarele sunt pline de cuvinte ' de benuş 18 grm. Oul de găină conţine în 1000 veni mâestri. Concurenţi pot fi numai Români
părţi: 134'34 părţi albuminoase, adecă circa
laudă pentru regele Carol. Mai toate ortodoxt născuţi in archidieCesa Transilvaniei.
28 ouă conţin atâta materie albuminoasă, In special vor avea preferinţă acei din sodali,
vor fi repreşentate prin redactoriii lor,
hrănitoare, cât conţine 1 chlgr. carne de vită. cari vor dovedi că sunt membri ai unei reu
mergâud la R u sciuc. Deasemenea şi Ce priveşte grăsimea ce cţonţine pul, el se niuni de meseriaşi şi că cunosc mai multe
un mare număr de cetăţeni bulgari din apropie mai mult de slănina de porc. Oul limbi, ear' acei concurenţi cu oare-fcare studii
Sofia şi alte oraşe vor merge la Rus crud este foarte uşor de mistuit. Cu cât însă gimnasiale, cari se vor aplica, sau 'sunt deja
ciuc, ca să vadă pe regele Carol. este fert mai vârtos, cu atât perde din însu Învăţăcei la sculptură în lemn, bârdăşit sau'
şirea aceasta; De asemenea; perde din valda- zidărit, şi sodaiii cari doresc a se perfecţiona
rea sa nutritivă dacă nu mâncăm şi albuşul în ateliere mai mari spre k câştiga o praxâ mai
Advocatul poporului, din el. Cu ocasiunea ferberiiiunui qu, o parte mare, vor fi ajutaţi cu sume mai mărişoare.
din alhuş şi săruri ce conţine oul, ies afară
prin coaje, ear’ o cantitate oare care de apă
P e n tr u n ecercetarea o b lig a tă a întră în lâuntrul lor, Ng este aşadar’ indife
fco a le i d e c ă tră c o p ii, părinţii, tutorii rent în ce stare de curăţenie este apa, în Biblioteca „Bunul Econom*'.
sau gazdele lor vor fi admoniaţi de cătră care ferbem ouăle. ’
primarul comunal, : L»Jneurmare, vor fi pe
depsiţi pentru Întâia ’dâ<4 eu 50 dr., a doua- ■ . Contra m ă tre ţe i pe cap. Facem o Au eşit de sub tipar până acum
oară c(x 1 fl., « tfeia-oâii c u £ 11., a patra- amestecătură de 50 părţi alcohol (spirt) şi broşurele: ->k
oară cu 4 fi. în folosul casei administraţiei 7 părţi tincţură de Benzoe, căreia mai adăo- 1. Nutreţurile ierboase, cosrttirile (fâna-
şcoalelor. Dacă nu folosesc toate aceste pe gâm ceva uleiu de Heliotrop, Vanilin sau de ţele) prepararea fânului şi păşunile.
2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
o hârtie câm îngălbenită de vreme,' şi pu- care te-a îngrijit, te-a crescut, apoi te-am dus 3. Sămânţa plantelor agricole şi săţnâ-
nându-’şî ochelarii, începh a ceti: în convicţ, cu un cuvânt am făcut din tine natul lor.
un tinăr cult, cu frica lui Dumnezeu, te-am 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
• Domnule părinte!
luat de fiiu adoptiv. Te-am iubit şi te iubesc vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
•Şutit o biată muiere nefericită! Bărba-
pururea cu toată căldura... Acuma... voeşti să 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
*tul meu ă în temniţă.-Eu fără pâne şi fără
mergi de bună voe, să te e^cpui In acea ţară trirea şi îngrijirea animalelor domestice).
•casă, simţesc că mi-se apropie moartea, şi
neospitală. Eu nu te reţin, nu te tmpedec... 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
•merg la spitalul din oraşul vecin. Nu ştiu
mergi... Eşti bărbat, acum nu mai eşti băiat, agricole). .
•mai eşl-voiu vre-odatâ de acolo. N’am pe
şi deşi hotărirea ta de a merge la răsboiu 7. Agricultura generală [Lucrarea pămân
•nime, căruia să' Încredinţez acest pruncuţ;
îmi cade cârti greu, cu toate acestea eu te tului. Plugul, Grapa, Tăvălugul şi alte instru
•tnuierea unui tâlhar, uhUî tfttâtor de rele,
admir şi te stimez! Destul... să ne întoarcem mente de măruhţit pământul].
•nu mai are nici consângeni,'bici antici. Insă
la obiectul nostru: câiafaltă epistolîfadresată 8. Ingrăşămintele [sau' gunoirea pă
• Dumnezeu r t’â' inspiţtrt,' că â)t-‘ţi încredinţez
ţie, ar trebui să ţi-o predau^ confdrm inten- mânturilor şîlrjgaţiunile"[udarea pământurilor].
•dtale pet fiiul meu, toţi te ţin şi, te numesc
ţiunii ceTfti ce te-a încredinţat mie, când vei 91—10. Prăsirea paserilor de casă [galiţe,
•sfâşt, dta, cate ăi Fpst Jn sta re să ierţi pe
fi de 25 de ani;1 dar’ tu pleci... mergi să te hoare]. Găinile, curcile, găinuşele [bibilicelej,
•ucigaşul tatălui dtale, .şpere^ cţă ng vei lăsa
expui ia o mulţime , de pericole... eu sunt bă gâştele, raţele, porumbii [porumbeii].
•să m oară'de foame acest sărman pruncuţ,
trân; şi Dumnezeu mă poată chema la sine Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen
•care, 'hă scurtă vreme,' fiu va mai avea pe
In tot m inutul Ş ’apoi aceasta epistolă poate tru România 50 bani),
« i f e e î n i t * •' “ să cuprindă frv sine lucruri ifapOrtintâ. Tre- ' ■ Se pot codlandâfti administraţia •Bunul
Preotbl^ăfcil. f, ;Hî,
bue să-’mi împlinesc cu sCritpulosftâte daw- Econom*, lâ 'librăria W. Ktafft tn Sibiiu
— Nu este şubşcris nfilB»/ itttrabă tt*
!rtnţi itida. lată-o *cL; ceteşte-o- l>>4 ‘la administraţia »Trib*n* PoporuMf* fa Arad ■
nărui tremurând. _.. . . ^
(Va urma). ' ' a y; B .- i şp la librăria, Archidtecesan* tn Sibiiu.
. ^ Nu,;. răspunse, pon Giuseppe," apoi > >1 » t Revânzătorilor se dă rabat potrivit. V
contjnuă: t 1 - „î; ;;
Restul tl ştii şi tu, am adus o femee,