Page 5 - Bunul_Econom_1902_44
P. 5
Pag. 4. BUNUL ECONOM Ni-. 44
Nutrirea porumbeilor.
VL PORUMBII PORUMBEII! Pentru hrănirea porumbeilor de câmp, după-cum am
mar spus, puţin trebue să ne îngrijim, afară de timpul când
pământul este vara acoperit cu verdeaţă şi iama cu zăpadă,
(Urmare şi fine.) care împedecâ porumbeii a culege diferitele seminţe de pe
(Reproducerea intertisfi).
pământ. In aceste restirnpuri trebue să ne îngrijim de nu
Impopularea porumbului. trirea lor şi cu deosebire iarna. Cucuruz, orz, ovăs, hrişcă,
Pentru a obieimii porumbeii streini la porumbar, tre mâzâriche, codinâ de grâu şi alte cereale esţe nutreţul
bue să procedăm cu oareşi-care precauţiune, altcum ne obicinuit ce dăm porumbeilor. Dacă voim să grăbim oua
părăsesc uşor, întorcându-se. la vechea lor locuinţă. Mai tul şi clocitul le mai dăm şi câte ceva sgmânţă de cânepă.
bine va fi a ne popula porumbarul primăvara de timpuriu Mâncarea le-o dăm regulat de douâ-ori pe zi: dimineaţa
cu atâtea părechi de porumbei ţineţi din anul trecut, cu şi ceva înainte de a apune soarele, presărându-o pe un
loc curat măturat. Mult iubesc porumbeii semenţele aro
câte dorim a Jncepe prăsila lor. Aceştia îi închidem în po
matice, cu deosebire sâmânţele de anason (anis, chimin
rumbar şi îi ţinem acolo 3—4 săptămâni până-ce obser
dulce) şi chimion .(chimen, secârea) şi sare pisată. Dacă
văm că au scos deja pui. După aceasta le putem deschide
ne îngrijim a le da din când în când din acestea în po
uşiţele porumbarului pentru a sbura pe-afară, siguri fiind,
că se vor reîntoarce. In tot timpul cât stau porumbeii în rumbarul lor, nu-’l mai părăsesc picţ-odată, ba din con
chişi, le vom da regulat de mâncare şi apă proaspetă de tra mai atrag şi alţii streini la ei. Nu vom uita nici de
beut şi totdeauna la aceeaşi oră din zi. In modul acesta cum a îngriji ca porumbeii sâ aibă i?) apropiere porumba
se obicînuesc cu îngrijitorul lor mai uşor şi perd frica rului totdeauna apă curată pentru beut, care o renoim,
mai ales vara, cel puţin odată pe zi.
de dînsul.
Când voim a îm popula porumbarul nostru în cursul
Boălele ţsonutobăiior.
verii, ne vom feri totdeauna a ne procura porumbei de
prăsilâ din apropiere. Cu toate că îi ţinem închişi, până-ce Cele mai obicinuite boale la porumbei sunt ţîfna, vdr-
au pui, totuşi ni să poate întâmpla Ca mai târziu să ne satul (mai ales la pui), apoi ameţeli, care se ivesc mai aleş
părăsească cu pui cu tot şi să să reîntoarcă la vechea vara pe câldnrile mari, şi în urma cărora pot mulţi muri.
lor locuinţă. Io fine mai amintim păduchii şi tot felul de insecte, cari
sunt urmarea necurăţeniei coteţului lor şi care se pot pre-
f Prăsirea porumbeilor.
întimpina îngrijind ca porumbarele şi tot ce s£ află în ele
Porumbeii trâesc totdeauna păreche. Amândoi, atât să fie ţinute în cea mai perfectă curăţenie, una din con-
porumbelul cât şi porumbiţa ajută la facerea cuibului - clo diţiunile principale pentru propăşirea porumbeilor noştri.
cesc ouăle laolaltă, ziua prerîndindu-se, ear’ noaptea clo
cind numai femela ear’ bârbătuşui stând pază lângă cuib; . — — .
nutresc puii dimpreună şi îngrijesc de ei pânâ-ce devin de
sine stătători.
Impârecherea se face, după-eum este mersul timpului,
pe la sfîrşitul iernii sau pe la începutul primăverii. Po
rumbiţa depune în curs de 36 ore, totdeauna numai câte
înainta da ploaie: Rândunicilfi sbpr pe lângă supra
două ouă, cari apoi sunt clocite în curs de 16—20 zile.
Puii eşiţi sunt la început hrăniţi de părinţii lor, cari în faţa pământului. — Guşterii sâ ascpndy— Paserile îşi
lustruesc penele. — Muştele înţeapă ou tărie. — Găinile
moaie mâncarea în guşa lor, apoi o varsă pe ciocul puilor.
Mai târziu puii sunt hrăniţi cu mâncare tot mai vertoasă se eiugule şi se scaldă prin praf. — Peştii sar afară din
apă. — Raţele şi gâştele dau dip aripi, ţipă şi pare că
până-ce se dedau a culege singuri boabele de pe jos.
Când încep a se desvolta penele diri aripile lor, sunt alun se scaldă. — Vitele cornute ţiu nasul în vânt pentru a
gaţi din cuib de cătră părinţi, pentru a le face loc la aspira aer; dacă sunt la păşune ele se reunesc în turme
ouatul şi clocitul următor şi care se repetă cam la fiecare pe la colţurije păşunilor sau pe la vre-uft adăpost oare
lună cât durează timpul mai călduros, aşa că o pereche care, punându-tse cu capul în dosul vântului. — Oile nu
de porumbei pot produce pe an 7—9 perechi de pui. părăsesc păşunatul bucuros. — Carele aleg locuri de adă
Porumbeii se prăsesc deja când ajung etatea de 6 post. — Măgarii sbiari lpng şi des dând dip urechi. —
luni. Deşi trăesc 20 de ani, nu îi vom ţinea mat mult de Cânii par amorţiţi. -~r:- Cocoşii bat din aripi şi cântă la
4—5 ani, fiindcă sporirea lor scade simţitor cu .înaintarea nişte ore neobicînuite. — Păunii ţipă de pe înălţimea po
vîrstrei. Pentru a le recunoaşte etatea, facem in fiecare an milor. — Vrăbiile se adună In stOliiri numârOkse pe pă
la începutul toamnei sau a primăverii câte o revîsie gene mânt sau prin garduri şi scot tokte Împreună ţipete he-
rală, cu care ocasiune ciontăm vîrfqj dela câte un aeşţe curmate. — Br6aştpl$ orăeăesp. —,fPrihorii se apropie de
dela unul din pjcioar^ Âştfpl porpmbeii care au ţjeja locuinţe. -^ Albifieie părăsesc stupii cu neîncredere Şf pp
tţu degete pioptate se yor excludă dăţa prăşea m§i d$r se îpdepărteafeâ. — Furnicile transpoartă cu iu ţea lă puâle
pfertft. Dintre pfai vcwv opri de-asemenea numai pe aceia lpr. — ^eJkîjţ cei rpari «iss 4a iveală.
cari au foit SCo$i primăvara său vara şi năşi .decum cei
de toâfiitia. v
