Page 1 - Bunul_Econom_1902_45
P. 1
A n u l I I I . O ră ş tiş , 1 6 N o e m v rie n . 1 9 0 2 . Vtr. 4 5
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Rengiinii Economice Gin Orâştie" şi „Reuniunii române de agricultură din “:tul Sibiiului“.
A B O N A M E N T E : A P A RE: I| I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an ,2 cor. (1 fi.), j se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. In flecar© Duminecă. Abonamentele şi: inserţiunile şe plătesc înainte. .
sintă şi în present o valoare de multe »Stracle (ţoalele), ţolicele şi sacii de
Mtarela abonament. zeci de milioane. Ea a fost până acum lână încă au fost ceva mai slab repre-
sentate în exposiţie.'
şi susţinâtoarea portului naţional.
•Exposiţia din Sibiiu ne dă ansă »Pânză curată de cânepă şi de in
„BUNUL ECONOM" să ne ocupăm mai pe larg şi temeinic abia s’au putut observa.
de situaţiunea actuală a industriei noas
cea mai eftinâ şi Modală unica foaie »Şi pentru-ce oare nu se vor fi
tre de casă şi în legătură cu ea şi de
românească in felul ei situaţiunea presentă a portului naţional. expus aceste articole atât de impor
tante ale industriei noastre de casă?
costă: «Astfel ni-se impun din capul lo Ori doară pentru că nu se mai produc
cului următoarele întrebări: cate e si
pe anul întreg . . . . . . i coroane, de ţărancele noastre?
tuaţiunea actuală a industriei noastre
pe jumătate an . . 2 „ «Unele, da, nu se mai produc de
de casă?
pe un pătrar de an • . . 1 „ cât ,în foarte mică cantitate, cum s. e.
» Cari sunt părţile bune şi durabile? pânza de cânepă şi de in, în parte pă-
A bonam entele se plătesc în a in te
ş i se p o t fa c e cu p r im a ei a o ri » Cari sunt părţile ei slabe ? nura pentru mânecare.
cărei lu n ii ■»Unde trebue ajutat şi în ce fe l ? «Pânza curată de in şi de cânepă,
• Industria noastră de casă se pre- odinioară fala ţerancei noastre, a dis
sintâ admirabil în comitatul Sibiiului. părut aproape cu totul — cel puţin în
Şi dacă s’ar putea pune la cale câte-o exposiţie nu s’a putut observa; ear’ Io-,
Resultatele practice asemenea exposiţie în fiecare comitat cui ei l’a luat pânza de bumbac sau
cu populaţiune românească, suntem con cel puţin amestecată din cânepă şi
ale exposiţiei industriale din Sibiiu. vinşi, că pretutindenea aptitudinile fe bumbac.
meii române ar eşi la iveală tot aşa «Nu voim să afirmăm, că cânepa
Am avut ocasiunea a vorbi des de bine, ca şi aici în comitatul Sibiiului. şi inul ar fi eşit cu totul din us. Din
Peste tot locul s’ar dovedi, că partea contră recunoaştem, că ici - colea fe
pre marile foloase ce ne pot aduce ex-
cea mai mare a articolelor de industrie meile noastre se îndeletnicfesc şi în pre
posiţiile şi cu deosebire nouă, cari sun
textilă se confecţionează încă şi acum la sent cu cultura şi lucrarea lor; dar pe
tem în desvoltare. Exposiţia din S biiu,
casă, cu o dibăcie neîntrecută. Anume zi ce merge aceasta cultură se restrînge,
ceea-ce priveşte industria de casă, ne-a se confecţionează: ii, cămeşi bărbăteşti, şi nu e departe timpul, când pânză de
dat ocasiunea a constata starea faptică mânecare, şurţe, crătinţe, învelitoare, pa- cânepă şi de in nu se va mai găsi
în care se afla ea, ear’ pe de altă parte chioale, brăcii, brâne, călţuni, obiele, nici de leac prin casele ţerancelor noas
ne-a adus înaintea ochilor şi scăderile cioareci, glugi, culmi, ştergare, leşnicuţe, tre. Cel puţin exposiţia ne-a sugerat
feţe de perini, merindeţe, covoarâ, le- aceasta impresie. Căci în expoziţie ţă-
de care este bântuită. Numai cunos
pedeauă, feţe de masă, desagi şi peste seturile de pânză au fost cel puţin 80%
când acestea putem îndrepta râul şi tot pânză şi pănură, etc. din bumbac, care este o materie străină,
este foarte folositor publicului interesat procurată toarsă gata, adese-ori. şi ţesută,
• Din toate aceste obiecte exposi
a afla părerile câtor mai mulţi, pentru ţia noastră din Sibiiu a avut colecţiuni, şi care costă pe poporul nostru multe
a ne putea forma şi noi o judecată. unele cât se poate de bogate şi cea milioane în fie-care an.
Astfel sub titlul de mai sus «Revista mai mare parte au strălucit prin bo «De altă parte s’a putut constata,
Economică« ne aduce un articol foarte găţia şi frumseţa alesăturilor, cusături că la confecţionarea ţesăturilor de lână
lor şi colorilor cum şi prin trăinicia lor.
ihstructiv, care merită a fi cunoscut în expuse, s. e. covoare, şurţe, cătrinţe,
«Totuşi o lacună mare s’a putut traiste, etc. de asemenea se întrebuin
cercurile cele mai largi şi din care ex
observa din causa lipsirei unor articole ţează materii străine : păr, mătasă, fir, ş.
tragem următoarele:
de cea mai mare trebuinţă. a. toate produse străine, cari nu numai
•Resultatele ce'le-am obţinut prin «Nu s’a expus s. e. decât ca.de sporesc cheltuelie poporului, dar detrag
exposiţie sunt, fără îndoială, de mare mărturie, pănură (postav) de cioareci, foarte mult şi din originalitatea colori
preţ. Totuşi ele nu sunt îndestulitoare de care se ţese în fiecare casă ţără lor şi motivelor noastre naţionale, nu
şi nu ne pot mulţămi. nească. mai puţin din frumseţa lor.
,»Să ştie, că industria noastră de •De asemenea nu s’a expus păT ’ «Articole confecţionate numai: din,
casă sute şi mii de ani ne-a dat sin nură de mânecare, de bobauă, de ţun- materii de casă mai n’am văzut în .
gură îmbrăcămintea şi alte multe ar dre, de zechi, etc., a cărei producţiune expoziţie, ca şi când expoşantelor, le-ar
ticole necesare în economia casei; ea este şi ea aproape generală până în fi fost ruşine sâ ărete şi de acestea.
a representat în trecut şi mai repre- timpul de faţă. Dacă aceasta e causa, apoi în ea vedem
