Page 2 - Bunul_Econom_1902_45
P. 2
Pag. 2 . BU NUL E C O N O M Nr. 45
.....” ----------- '' ------------- ;----------------------------- — * -------------
un semn de slăbiciune, care o credem urma modificării statutelor, prin care resur- Disertaţiunea insinuată de dl protopres-
foarte periculoasă. Am fi lăudat şi a- sele despărţămintelor s’au redus numai la biteir V. Domşa, > Despre ocupaţiunea oame
cum şi vom lăuda şi pe viitor, cu o- 20%, deabea sunt în stare a mâi da aju nilor din timpurile cele mai vechi, cu refe
casiunea altor exppsiţii, mult mai tare toare pentru scopuri culturale, silită fiind a rinţă la poporul israelitean», fiind . compusă
articolele confecţionate numai din ma administra mai totul ce colectează la cassa mai cu seamă pentru, popor, să decide a se
terii lucrate dela casă, din lâna oilor centrală. publica în oare-care toate şi a se ceti, la
proprii, din cânepă şi in cultivate în In decursul anului trecut din lipsa nu altă adunare.'
brazda proprie şi lucrate dela început merarului nu a putut împlini nici ch ar acea Comisia exmisă pentru încassarea taxe
până la sfîrşit la vatra familiei. Iată ar dorinţă exprimată de adunarea generală a lor dela membrii vechi şi noi, raportează,
ticole cari în primul loc ar trebui în- anului trecut, adecă de a înfiinţa biblioteca că a încassat 118 coroane.
curagiate şi premiate. portativă pentru acest despărţământ. Deosebit de aceasta a primit dela dl
«Din cele experiate resultă, că Cere însă îndemnisarea, că din priso Dr. A. Muntean, advocat în Orăştie, şi mem
la casa ţărancei noastre lucrarea ma sul anilor trecuţi şi din colectele acestei a- bru fundator al Asociaţiunii, ca donaţiune
teriilor prime : a cânepei, inului şi lâ- dunări, să poată procura cele de lipsă pen specială pentru înfiinţarea bibliotecii portative
nei a dat mult înderăt, că tisutul se tru acest scop atât de salutar şi folositor. a despărţământului 50 cor.
practică pe o scară mult mai extinsă Comitetul a ţinut în decursul acestui Ca delegaţi pentru adunarea generală
ca torsul, şi că cusutul le întrece; pe an 4 şedinţe şi a resolvit toate disposiţiile a Asociaţiunii, care se va ţinea anul viitor,
când odinioară îritfe acestea 3 lucrări comitetului central. s’au ales: D. D. V. Domşa, Dr. A. Muntean
de căpetenie se observa o cumpănă Dela existenţa acestui despărţământ de şi I. Mihaiu.
dreaptă, şi ar fi în interesul poporului 12 ani şi până la adunarea din anul trecut Dl Dr. A. Muntean propune şi aduna
nostru să se poată restabili ecuilibrul a încassat peste tot 4749 cor. 44 fileri, s’au rea admite: ca să se convoace o altă adu
de odinioară.» expedat la centrală 3619 cor. 2 fileri, ear’ nare extraordinară aici în Orăştie, 1n o zi de
Terminând articolul promite a din restul de 1130 cor. 42 fileri a dat sti- sărbătoare, la care să poată participa şi po
porul.
trata cu altă ocasiune despre modul pend i la învăţăcei de diferite ramuri ale me
seriilor, a premiat în rînduri exposiţiile fă Locul unde să se ţină adunarea gene
cum s’ar putea ajuta acestui rău, ear’ rală a despărţământului în anul viitor, să
cute în mai multe comune, a premiat colec-
din parte-ne încă promitem a reveni. lasă la apreţiarea comitetului.
ţiuni de poesii populare şi scrieri folositoare
După aceste, dl director-preşedinte în
şi în fine: a procurat şi împărţit cărţi de
cheie adunarea, mulţumind celor de faţă pen
conţinut instructiv mai în toate comunele,
Adunarea generală unde s’au ţinut adunările generale. tru participare. <
a despărţementnlui „Asociaţinnii“ din Orăştie. Despărţământul are de present 5 mem
bri fondatori şi 17 membri ordinari. ^agrijirea vitelor îa cursul iernii.
Această adunare s’a ţinut la 6 Noem- După aceea să ceteşte gestiunea anuală,
vrie n. a. c. A participat puţină lume. Iată constatându-se venitele cu 235 cor. . 60 fileu, Daca dorim ca vitele, noastre să
momentele esenţiale din decursul ei: Preşe- ear’ spesele cu 235 cor. 60 fileri, ear’ bani rămână sănătoase şi să iasă bine din
dintele-director al desp. S. S. protopresbite- gata 97 cor. 10 fii.
iarnă, nu este de-ajuns a le da o hrană
rul V. Domşa prin o cuvântare bine Simţită Atât raportul cât şi gestiunea să ia la
deschide adunarea. Urmează după aceasta cunoştinţă. Se alege apoi comisiunea pentru bună şi îndestuliţoare. Mai trebue,, cu
raportul anual al comitetului, din care extra conscrierea membrilor noi şi colectarea taxe deosebire iarna, să şi îngrijim de ele
gem următoarele: După-ce constată că în lor dela membrii vechi. într’un mod corespunzător. In modul
F O 1 T A rul acelei asasinări, tatăl meu a omorît pe In momentul acesta musica orăşenească
tatăl dtale... Probele, documentele sunt aci!.. suna cu tărie...
Preothl se ridică, de pe faţa lui a dis —- Mergi, zise Don Giuseppe, fâ-ţi da-
Fiiul adoptiv. părut pe un moment îndatinata seninătate de lorlnţa: Dumnezeu te binecuvinte.
(Din italieneşte). sfint, luă în mână epistola, ce a fost căzut Melmo, fătul, deschise uşa şi zise:
jos din mâna tinărului, şi o ceti şi el... — A sosit vremea de plecare...
(Urmare şi fine). El a ocrotit, proteg at şi încărcat cu Preotul mai îmbrâţoşa pe fiiul seu adop
binefaceri pe fiul ucigaşului tatălui său!.. A tiv, îl ştrînse mult la sînul. seu şi îl bine-
Paul o luă în mână şi tremurând rupse
căzut pe scaun, fără să mai poată vorbi ceva, cuvîntă. .
coverta. Don Giuseppe cu eternul seu suris
şi o tremurare nervoasă îi agita toate mem Paul eşi, bătrânul preot iernase în fe
îl privi cu faţa senină.
brele. înaintea Ochilor par’câ vedea'trupul plin reastră. împreună cu sunetul musicei ajungeau
—■ Nu e cu putinţă!.. Nu... nu, nu e cu de sânge al tatălui său, găsit asasinat în mij la dînsul , strigătele de adio ale mamelor,
putinţă, murmură tinerul, făcându-se galben locul străzii... cugetă Ia taina, prin care până ale muierilor, ale ficelor... şi s’a simţit mişcat
ca ceara. la acel minut de treizeci de ani să ascunsese până la lacrămi... A deschis fereastra, şi-a
— Ce este? întrebă preotul... delictul... Sufletul seu bun era cât pe aci să scos batista şi a agitat’o în semn de adio
Nu, nu e cu putinţă... Dumnezeul erumpă îa blăstăm, când ochii set să aţintiră în direcţiunea celor-ce plecau.
meuy nU... nu e cu putinţă, repeţi tinărul. asupra unui Crucifix de brorz De odată se —- Dumnezeu vă binecuvinte, fiilor mei,
— Ce este în epistola aceea? Vorbeşte... scoală, se apropie de Paul, şi îşi pUse mâna murmura cu vocea sa plăcută şi tremu
spune-’mi... explică-’mi„. pe umărul lui cu dulceaţă. rătoare...
— Oh, Don Giuseppe, în epistola a- — Imbrăţoşează-mă, îi z:se bătrânul pre Eari voluntarii şi Cei chemaţi sub arme,
ceasta se cuprind lucruri teribile, groasnice, ot, pentru-că ce vină ai tu, că eşti fiiul ta plecară spre cetatea din apropiere, însoţiţi
cărora nu le pot da crezământ. tălui tău? de o mare mulţime de popor şi de musica
— Dar’ spune-’mi ce este? Eu I’affl iertat de mult, Isus Christos orăşenească.
— Tatăl dtale, zise tinărul agitat, a a murit pe cruce pentru iubirea de oameni, Don Giuseppe a rămas în fereastră,.cu
fost aflat acum sunt 30 de ani —-asasinat, iertând pe cei-ce l’au răstignit. ochii plini de lacrimi, până ce notele musi-
omorît... nu e aşa? Tinărul se sculă- de pe scaun şi arun- cale să perdură departe.. depârte. pe vale.
— Ba aşa este, şi apoi ? cându-se în braţele preotului, l’a năpădit („u.“i ■ ' r. b .
— Apoi.? apoi... tatăl meu a fost auto- plânsul.