Page 3 - Bunul_Econom_1902_45
P. 3
tir.'45 ‘ BUNUL ECONOM ______________________________ Pag. 3 ,
acesta vom feri vitele nu numai de De mare însemnătate cu deosebire căăut, lor le revine onoarea, supravie
boale, dar’ facem ;şi multă economie pentru'vitele tinere, este a le da oca ţuitorii sunt toţi de o potrivă, dar’ ei
în nutreţ. Aci trebue să avem de trei siune a face mişcare în aer liber. La- nu valorează cât morţii Puţine zile
lucruri de îngrijit şi anume: de un animale tinere, cari sunt silite a sta ne după aceasta Românii deteră asalt ce
. grajd! corespunzător şis curat; de cură* contenit în grajduri, muşchii şi picioa lebrei redute Gri viţa.»
ţenia corpului vitei şi de a da prilej rele nu se pot desvolta regulat, tot ase
ca vita să poată şi iarna face mişcare. menea nici plămânii şi inima. Urmarea Regele nu vine la Budapesta
Grajdul trebue înainte de toate este: vite nedesvoltate ,pe deplin cu M, S. Impăratul-Rege avea obiceiul, ca
să fie uscat şi cald şi astfel întocmit, toată hrana lor bună şi îmbelşugată. în fiecare toamnă să petreacă câteva
ca aerul stricat să se poată premeni De aceea trebue să îngrijim, ca vitele săptămâni în Budapesta. Anul acesta
des cu unul curat, fără ca cu această tinere, de ori-ce fel ar fi ele, să aibă însă, chiar foile maghiare vestesc, că
ocasiune să se formeze curent (ţug). la disposiţie locuri mai largi, unde pot împăratul nu va veni în capitala lor>
Grajduri umede şi reci sunt pentru vite face mişcare în fiecare zi. şi anume din mai multe caus.e, între
tot atât de nesănătoase ca pentru oa cari se aminteşte faptul, că • unii Unguri
meni locuinţele umede. In astfel de au făcut oposiţie primirii proiectelor
grajduri răcelile la vite sunt foarte dese, DIN LUME militare, şi demonstraţia dela Cluj con
din care apoi se desvoaltă diferite boale tra imnului «Gott erhalte.» Va să zică
mai grele ca d. e. la cai: gâlcile, la Regele Carol la Plevna. Toate M. S. e supărat pe Unguri!
vite mari cornute: aprinderi’de plumâni, foile, atât din ţară, cât şi din străină-
la oi ; tusa, etc. Cu deosebire nesănă „ tate, se ocupă cu întrevederea Regelui
toase sunt grajdurile, ai căror păreţi au Carol al României şi a prinţului Ferdi- A dvocatul poporului.
crepături şi găuri, prin care aerul din nand al Bulgariei. «Pester Lloyd« d.
afară poate trece neîmpedecat în grajd. e. scrie următoarele:
Castratorilor (jugănarilor) le este
Uri grajd prea cald, însă, încă este ne
«A fost o ideie înţeleaptă şi dem oprit a-’şi exercita meseria în acele comune,
sănătos. De aceea vom îngriji ca pen
nă ca întrevederea să aibă loc pe câm unde domneşte vre-o boală molipsitoare ca:
tru premeni rea aerului să facem în po
pul dela Plevna, reamintind astfel că durere de gură şi picioare Ia vite, orbanţ,
deala de sus a' fiecărui grajd câte un brânca la porci, vărsatul la porci, molima de
dacă n’ar fi trecut Românii Dunărea în
coş (urloiu), care ese până de-asupra porci (în caşul din urmă nici chiar în comu
August 1877, răsboiul ar fi luat o altă
coperişului. Acest coş trebue astfel fă nele învecinate) şi nici nu le este iertat a în
întorsătură. Cuvintele memorabile, tele- tră aci în curtea vitelor, în grajdurile şi ocoa
cut, ca să-’l putem închide sau astupa
grafate de comandantul armatei ruse, lele lor. După fiecare castrare, (jugănare) să
chiar din grajd cârid nu avem trebuinţă
marele duce Nicolae, în seara zilei de se cureţe bine precum şi uneltele lor. (Ord.
de el. Pentru premenirea aerului putem
31 Iulie 1877, principelui Carol: «Turcii minist. de agricultură rir. 62.821 din 1897).
face şi două găuri în doi‘păreţi ai graj
ne prăpădesc», şi în urma cărora ar
dului ce stau faţă în faţă şi Care des Măturătorii de coşuri (hornuri)
mata română a trecut Dunărea pe la
chizături sunt aşezate nemijlocit sub po sunt datori a mătura coşurile cel puţin odată
Corabia, îndreptându-se in marş forţat
deala de sus a grajdului. Pentru a în pe lună, a cărei îndeplinire sunt datori a do*
spre Plevna, vor constitui comentarul
chide aceste găuri, când nu avem tre vedi-o prin o însemnare a stăpânului casei.
istoric al serviciului divin care se va ce Ori-ce plângere contra lor se va adresa: în
buinţă de funcţionarea lor, vom face
lebra la 11 curent în capela comemo oraşe, căpitanului poliţienesc, ear’ în provin*
nişte uşiţe sau ne folosim de câte un
rativă română dela Plevna. cie prim-pretorului. (Ord. minist. de comer-
şomoeag de pae. ciu nr. 39.270 din 1884. —: Ord. minist. de
Pe la 1860 şi 1870 România era
Pentru. sănătatea vitelor mai tre interne nr. 14.803 din 1883).
asilul tuturor refugiaţilor bulgari. La
bue să ne îngrijim şi de lumină îndes-
Bucureşti şi Iaşi, Zankoffii, Balabanoffu,
tulitoare în grajduri, un lucru, de care
etc. ţineau reuniunile lor, unde se sfă
se interesează mai puţin economii noş Medicul casei.
tuiau ce aveau de făcut în faţa asupriri
tri. Grajdul va fi deci provezut Cu fe-
turceşti. Aicea fură redijaţe şi imprimate
restri în număr îndestulitor.
broşurile cele mai incendiare. Aci apă A r s u ri cu acid carbolic (fenic) le
' De mare însemnătate pentru vi
tele noastre este curăţenia corpului lor, rură memoriile cari trebuiau să lumi vindecăm foarte uşor, tratându-le cu oţet;
neze cabinetele europene asupra tristei atât albeala petei ca şi nesimţirea ei dispar
precum şi a grajdului. Vom îngriji tot şi nu să formează coaje pe ea în urma ar-
situaţiuni bulgare.
deauna de un aşternut îndestulitor. Vom surei. La otrăviri cu acid carbolic de-aseme-
ţesela, peria şi eurâţi nu numai caii, ci Şi când cei 35.000 soldaţi români nea putem folosi cu succes oţetul, dând pa
şi celelalte vite ale noastre. Prin ţese- veniră să întărească înaintea Plevnei, cientului să bea oţet subţiat pe jumătate
lat nu se îndepărtează numai murdă în August 1877, armata rusă redusă la cu apă.
ria de pe animalele noastre, ci şi pe- 30.000 oameni, starea lucrurilor pe câm
lea se mai înviorează, ceea-ce are o pul de bătălie se modifică cu totul. Oţet carbolisat (fenicat) pentru desin-
fectat prin casă se prepară în următorul mod:
înrîurire foarte bună asupra stării vitei. La 8 Septemvrie trupele române
la 80 grame oţet ordinar adăugăm 200 gr.
Gu deosebire se observă efectul bine primiră botezul de foc şi când Ţarul acid carbolic (acid fenic) şi 5 grame cariforă.
făcător al ţeselatului, deosebit de cai, Alexandru IL distribui 50 cruci ale Sf. Acest amestec este un desinfectant excelent.
mai ales la vacile cu lapte şi ,1a anima George dorobanţilor/ el primi acest
lele tinere, care sunt în creştere. mândru răspuns: «Cei mai viteji au