Page 1 - Bunul_Econom_1902_46
P. 1
Anul III. Orăştie, 23 Noemvrie n. 1902. Nr. 46
REY1STA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE $1 COMERCIU
ORGAN AL: „RenHinnii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul SiMinlni".
ABONAMENTE: | A P A R E : INSERTIUNI:
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) j se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci ţie an. j în flecare Duminecă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
pete şi pui tineri şi graşi. In numerele Acolo unde unul singur nu se încu
Un mijloc lesnicios 30—44 ale revistei noastre am vorbit mete a-’şi procura aparatele este reco
de câştig pentru agricultori. îndeajuns despre tot ce priveşte prăsi mandabil a se asocia doi sau mai mulţi
rea şi îngrijirea galiţelor şi am dat şi producători.
mijlocul de a putea produce şi iarna Dacă cele-ce am expus vor prinde
Sunt o mulţime de ramuri ale agri-
ouă dela găini. Marea greutate de a interes între cetitorii noştri, suntem dis
culturei, cărora culţivâtorul le dă prea
puţină atenţiune şi care totuşi ne pot creşte şi pui îri acest timp geros încă puşi a ne mai ocupa de această temă
înmulţi veniturile în mod simţitor, dacă este învinsă prin aşa numitele incuba şi în nrii viitori ai revistei noastre.
ne-am interesa mai mult de ele. Voim toare sau clocitoare artificiale, care în
a atrage, de astă dată, atenţiunea ziua de astăzi cu foarte puţină chel Reuniunea femeilor române
asupra rentabilităţii creşterii paserilor tuială şi supraveghere îndeplinesc lu
de casă. Creşterea galiţelor (paserilor crarea a sute de cloşte de găini, ba din comitatul Hunedoarei.
de casă) precum şi culegerea ouelor şi poate încă şi mai bine. In legătură cu
in urmă vînzarea lor este privită de aceste clocitoare sunt apoi cloştele ar Iată încă una din reuniunile noastre,
cătră economii noştri mai mult de o tificiale, unde să adăpostesc şi cresc care lucrează fără sgomot, însă cu atât mai
mare stăruinţă, pentru ajungerea scopului ei.
afacere a temeilor din casa lui şi ţine puii plăpânzi până ce se iac mai mari. Ţelul ei principal este menţinerea şi desvol-
oareşi-cum sub demnitatea sa a se Cu ajutorul acestor aparate putem avea tarea industriei de casă a femeilor noastre.
ocupa cu astfel de mărunţişuri. Şi to în curs de cel mult două luni pui pen Astăzi când, în urma exposiţiei noastre dela
tuşi, dacă căutăm bine, mulţi bani in- tru vânzare, pentru care putem lua în Sibiiu, industria de casă este la ordinea zilei,
curg în punga săteanului din aceste oraşe mai mari câte 60—80 cruceri este bine a cunoaşte şi activitatea acestei
animale folositoare şi ar putea produce de bucată. Clocitoarele sunt de diferite reuniuni, care acum ne dă plăcuta ocas;une
şi mai mult, dacă le-am da o mai bună mărimi şi anume pentru câte 60—200 a putea vorbi despre străduinţele ce a de
pus până acum şi acum poate face un pas
şi mai înţeleaptă îngrijire. Ca să avem oue şi tot astfel şi pentru cloştele ar hotărîtor înainte de a-’şi vedea scopul apro-
o idee d. e. despre însemnătatea pro- tificiale. piindu-se de “dorinţa a înfiinţa un . a te l ie r
ducţiunii ouălor este de ajuns să spu Bine înţeles, că pentru o astfel de model» care să aducă mişcare nouă în preo-
nem că: Austro-Ungaria a trimis (a întreprindere se recer mijloace mai mari cupaţiunile sale.
exportat) în anul trecut în ţeri streine ca la creşterea puilor dela câteva găini După-cum am anunţat, adunarea gene
rală anuală a acestei reuniuni s’a ţinut Du
nu mai puţin de peste 1764 milioane sau alte paseri. In prima linie trebue
minecă în 9 1. c. în oraşul Deva şi pentru a
ouă şi a introdus (a importat) de acolo să dispunem de un local curat, lumi
ne face o idee clară despre nisuinţele aces
cam 700 milioane bucăţi. Unde rămâne nos şi bine adăpostit contra cloţanilor teia, dăm aci cuvântul cu care presidenta reu
apoi consumaţiunea ouălor pentru a» (guzganilor) şi altor animale răpitoare. niunii dna Elena Hosszu-Longin n. Popp de
provedea o populaţiune de peste 42 Acest local trebue să se poată şi în Baseşti a deschis şedinţa adunării. Iată cum
giăsueşte:
milioane oameni ce are Austro-Unga călzi la nevoe. Aparatele încă costă
ria? Vedem la ce însemnătate ajunge multişor. O clocitoare pentru 60—200 Onorabilă adunare generală 1
o biată găină, dacă calculăm cu cifre oue costă cam 130—200 cor., ear’ Când înainte de aceasta cu 16 ani, fe
şi aceasta numai cu o părticică din cloştele artificiale pentru 100—200 pui meile române din acest comitat au înfiinţat
produsele ce ne dă şi unde nu am 130—170 cor. Pentru hrana puilor şi reuniunea lor, au luat. resoluţiunea de-a in
tra şi ele în şirul acelor temei, cari cu drag
purtat socoteală de carnea, grăsimea plata îngrijitorului puilor precum şi pen
muncesc, pentru propăşirea şi înflorirea nea
şi penele lor. Tot astfel este şi cu ce tru procurarea ouelor pentru clocit încă
mului lor.
lelalte paseri de casă.- trebue să avem ceva capital la dispo- Pe timpul, când reuniunea noastră s’a
îndeosebi trebue să insistăm asu siţie. Toate aceste cheltueli ni-se reîn întemeiat, era deja în toată ţeara, în ţinu
pra producţiunii ouelor şi a puilor când torc în scurt timp, însă numai cu con- turile locuite de Români, un număr frumos
ei au preţul cel mai ridicat, şi anume: diţiunea că scoatem multe rînduri de de reuniuni femeieşti, cari toate desvoltau
activitate salutară pe teren cultural şi filan
ouă iarna şi pui pentru primăvara. pui, aşa ca să-’i putem vinde d. e. în
tropic.
Ştim însă că tocmai în aceste anotim capitala ţerii sau alte oraşe mai mari,
Căci da, indată după marile evenimente
puri este mai greu a avea ouă proas unde găsim totdeauna cumpărători. din anul 1849 s’a şi simţit necesitatea, ca si
