Page 2 - Bunul_Econom_1902_46
P. 2
Pag- 2 _____________________ ________ B UNUL ECONOM_______ __ ________________ _________ Nr. 46
femeeă rorb&nă să între în arena deschisă şi manifestat în decurs de 16 ani faţă de Re întrunit în ziua de 9 ale lunii c. într'o adunare
să-’şi ia partea la regenerarea naţiunei ro uniunea, care a îmbrăţoşat prima la noi în de constituire a reuniunii meseriaşilor si
mâne. ţeară: chestia industriei de casă. comercianţilor din Budapesta.
Şi cu admirabile, stăruinţe acele ma S’a ivit aceasta Reuniune, din când în Cuvântul de deschidere l’a ţinut Dimitifie
troane româ'he şi-nu împlinit nobila şi sfânta când în diversele centre ale acestui comitat Birăuţ, care a arătat scopul întrunirei, accen
lor nfjsiune î întocmind exposiţii cu manufacturi ţărăneşti,, tuând, că ţinta este ca meseriaşii şi comer
M Era extrem" de greu atunci a organisa îndemnând la conservarea şi' apreţiarea por cianţii români din Budapesta să încheie le
ceva între Români, căci totul era ogor înţe- tului strămoşesc pe care o regină îl poartă gături frăţeşti între ei şi în special să * se
lenit, nicăiri o brasdă trasă, care să fi indi cu mândrie. sprijineascâ toţi* meseriaşii şi comercianţii ro
cat direcţia, în care trebuia dat înainte. Şi învăţând prin membrele ei, cum să mâni nou veniţi în capitala ţârii. Propune deci
Aveau însă acele femei antecesoare un confecţioneze lucruri, nu numai frumoase, dar’ înfiinţarea reuniunei. Propunerea se primeşte
mare noroc. şi potrivite recerinţelor practice, premiind pe şi se aleg piovisoric imediat următorii d-ni
r
Trimesese D-zeu, pe acele vremuri, po cele măiestre şi îndemnând fetele şi nevestele! conducători ai reuniunei: President dl Ioan
porului românesc nişte fii, cari împlineau rol tinere la păstrarea gingaşelor motive moşte* Poruţtu, secretar consular în pensiune; vice-
de adevăraţi apostoli în sînul naţiunii lor. nite dela mamele st străbunele lor. presidenl Nicolae Turcu, croitor; secretar
i
Nume mari, în veci strălucitoare, ilus Aurel Cristea, tipograf; cassier Dimitrie Birăuţ;
Tot în acest timp, a adunat un capital
trează paginile istoriei române de acum o controlor George Grecescu, tipograf. In co
modest, care însă totuşi atinge aproape suma
jumătate de veac, când se ivesc Ia Români mitet d-nii: N. Armeanu, măestru croitor;
de 10.000 cor.
primele femei, cari înţelegând rostul timpu George Ianosi, măsar; Pancratie Ianosi, ti
Acest capital ne apropie tot mai mult
lui, constituesc cea dintâiu reuniune la Braşov. pograf; Vasilie Cotâriă, păpucar; Victor Ţăran,
de scopul primordial al Reuniunei: de înfiin
Acei mari dascăli ai românimei au fost ţarea primului atelier de industrie de casă comerciant;: Martin Lazar, măsar; George
câri Cu graiul şi cu condeiul au îndemnat românească. Tomescu, lăcătuş.
femeile contemporane la tot ce-’i nobil şi Efectuindu-se alegerea mai vorbesc dnii
Viul interes, ce se manifestează chiar
frumos. N. Poruţiu, N. Turcu şi I. Birăuţ şi se în
în zilele noastre, faţă de industria ţărancei
Prima peatră pusă fiind la mândrul sărcinează comitetul, ca în cei mai scurt timp
române, impune, ca cu puteri nouă, să stăruim :
templu naţional, a urmat rînd pe rînd pe să se îngrijească de întocmirea statutelor şi
ca dorinţa ferbinte a noastră a tuturor cât
urmele lor altele şi altele, până nu s’a mai înaintarea lor la minister spre întărire, precum
mai curând" fapt împlinit să devină!
aflat colţ de ţară, unde femeile române să şi cu formarea unei liste de subscriere pentru
Pentruca bunul D-zeu să ajute mai
lucreze în chip binecuvântat, în agrii culturii meseriaşii cari nu au luat parte la şedinţa
departe, Ca la bun sfîrşit să ducem opera În
naţionale. » de constituire.
cepută, exprim călduroasele mele urări şi
Vedem, ca busolă a tuturor acestor La adunare participând mai mulţi stu
vă zic din inimă: bine aţi venit! .
porniri lăudabile, pus în primul plan : edu- denţi universitari români, dintre cari d-nii
Adunarea generală o declar de deschisă. S. Stanca şi I. Lâpădatu, care arată în cuvinte
caţiunea şi cultura sexului femeiesc.
înşufleţitoare însămnătatea înfiinţării acestei
Şi nici că se putea altfel!
reuniuni. S'au cântat cântece frumoase ro
T rebuea pusă basa Solidă: la marea mâneşti de corul universitarilor, condus de dl
operă de renaştere! ÂYis membrilor Corvel Popescu.
Când s’a simţit marea necesitate, ca şi reuniunii eoonomiee din Orâştie. Dorim din suflet isbânda cea mai de-
femeile române din acest comitat să se gru
săvîrşită şi prosperare 1
peze în jurul unui steag fcultural propriu al Pentru plantaţiunea de toamnă a al
lor, o nouă devisă apăruse în societatea ro toi lor, Reuniunea a fost asigurată cu 1400
mânească. bucăţi pentru membri ei. Ivindu-se gerul pe
S’a ivit deodată ca prin basme, o mân Yisita Regelui Carol în Bulgaria.
neaşteptate, ei nu au fost expedaţi încoace,
dră vedenie între munţii Carpaţilor din re
de teamă să nu degere. Biroul reuniunii
gatul vecin.
aduce acum la cunoştinţa membrilor, că pe Am amintit în numărul trecut, că
A apărut o fermecătoare «regină poetă, lângă aceşti 1400 va mai face cerere la on.
care de pe tronul ei regal descinse în că minister pentru acordarea a încă 1500—2000 Regele Carol al României a visitat pe
suţa modestă a ţăranului dela ţară. altoi, cari să se planteze la primăvară, Dnii principele Ferdinand al Bulgariei şi că
Şi sufletul ei poetic, descopere în îm membri, cari nu, au făcut cerere de altoi toate foile scriu cu interes despre a-
brăcămintea ţărancei române şi în întocmirea încă astă-vară şi doresc a planta la primă ceastă visită.
casei ei, mii de frumseţi, cari până la acel vara viitoare sunt rugaţi a adresa cererile Dăm acum, pe scurt, evenimentele
timp nebăgate de nime In seamă au fost. lor până în primele zile ale lunei Decemvrie mai însemnate, petrecute cu acea oca
Şi ca prin vrajă, aceasta regină deschide cassarplui reuniutiii: dlui Vaie r O rb o naş
-comoara scumpă pentru poporul din munca în Orăstie. siune.
i
şi hărnicia femeii dela ţeară. Mercuri dimineaţa, săptămâna tre
Şi Europa cultă a putut din nou, să cută, Regele Carol şi Principele Ferdi
«tsttteşi
admire aceasta regină ideală, care după-ce nand au părăsit Rusciucul, ducăndu-se
în timp de răsboiu îşi eluptase gloriosul ti spre comuna Parodin, la căsuţa, în care
tlu de mama răniţilor, o vede în timp de
M. S. împăratul Alexandru II. la 1877
pace, adunând ficele şi femeile din boerimea îşi avusese cartierul. Scena ciudatei că
^ării, ci şi întocmind ou ele primele ateliere, Avem în capitala regatului nostru o
-cu răsboaie perfecţionate şi cusături după mulţime de meseriaşi şi comercianţi români, suţe a emoţionat mult pe M. Sa. La
mustre antice române. care perzându-se în marea mulţime de alte plecare decoră pe primarul şi proprie
Inspirate de aceasta pildă fenomenală, neamuri conlocuitoare, nu au avut ocasiune tarul casei istorice, Dedo Verban.
Româncele acestui mare comitat, când să pună â se cunoaşte Şi a cultiva limba şi sentimen De aci au luat-o apoi spfe Gri viţa,
temelia Reuniunii lor, hotărît-au: ca în pri tele lor româneşti. Câţiva Români de inimă falnica redută, luată de curcanii români
mul'plan ţărancei române şi hărniciei ei să de multă vreme îşi dau silinţa a-i întruni
dedice toată dragostea şi activitatea lot 1 într’un singur mănunchiu şi truda lor nu a la 1877, unde au fost primiţi de mii
Şi că nimerită e ţinta ce urmărim, do lost zadarnică. Vestim cu bucurie, că o parte de ţerani, ear’ doctorul Drumeff salută
vedeşte viul interes, ce obştea românească a din meseriaşii domiciliaţi în Budapesta s’au pe M. Sa Regele în limba franceză.
