Page 4 - Bunul_Econom_1902_46

Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 46

Cantitatea de sămânţă întrebuinţată pe jugăr depinde
dela calitatea seminţei şi a pământului, apoi dela climă şi
timpul sămănatului. In general vom folosi 1'30 hctl. pe
GRÂUL ITRITICUMI jugăr, când semănăm cu mâna prin împrăştiere. Cu maşina

de sămănat în rînduri vom avea lipsă de circa 090 hctl.
sămânţă. Sămânţa împrăştiată se îngroapă cu grapa sau
(Reproducerea interzisă).
(Urmare). cu plugul. In caşul din urmă cu plugul cu 2 şi 3 brăs-
dare. Mai adânc ca 8 ctm. sămânţa nu este iertat a o
Prepararea terenului (locului). îngropa, căci altcum nu va mai putea răsări.

In cultura mică vom căuta a folosi întotdeauna se­
întreţinerea In cursul vegetaţiunii.
minţele cele mai alese, după-cum s’a expus în capitolele
respective despre sămânţa plantelor gricole şi sămănatul In contra influenţelor rele ale timpului, grâul cu greu
lor; Ca sămânţă vom folosi totdeauna un grâu, a cărui să poate scuti. Gerurile de iarnă îl pot nimici în mare
greutate să ajungă minimul (cel puţin) de 75 klgr. pro parte, mai cu seamă dacă pământul este uşor (năsipos) şi
hectolitru. Pentru sămânţă vom prefera grăunţele treerate uscat. Dacă pământul nu este încă îngheţat şi este aco­
cu îmblăcii celor treerate cu maşina, deoare-ce aceste din perit de un strat gros de zăpadă, plantele pot putrezi. Un
urmă sunt multe crepate şi sparte, care împrejurare se timp ploios, când grâul este mai ridicat, îl poate culca.
Dacă se iveşte vre-o ploaie când grâul este în floare, să
resimte cu deosebire când tratăm sămânţa cu peatrâ vâ­
nătă (vitriol de aramă, sulfat de cupru) ca mijloc contra împedecă fecundaţiunea (legarea bobului) şi avem perderi
in recoltă. Dacă înaintea formării spicului dă vre-o grin­
tăciunelui. In crepâturile bobului întră în caşul acesta so-
dină, recolta este de regulă perdută cu totul. In acest cas
luţiunea veninoasă, care omoară germenele (colţul) grăun­
nu ne rămâne alta, decât a cosi grâul şi, dacă voim, vom
ţelor de grâu şi prin urmare nu mai răsar.
sămăna din nou locul cu vre-o plantă de nutreţ cu o scurtă
Tăciunele adecă trebue să ştim, că încă este o plantă
vegetaţie, cum este de ex. măzăriche, trifoiu incarnat, etc.
şi face parte din familia ciupercilor, îl observăm cu deo-*
Tot aşa de stricăcioase pot deveni influenţele rele ce
sebire în boabele grâului în forma unui praf negru, care
să produc prin starea pământului. Prin ridicarea şi aşeza­
nu este altceva decât seminţele, numite Spori, a aces­
rea stratului superior (deasupra) a pământului, în urma
tei plante. Aceşti spori fiind lipiţi de boabele grâului, ajung
gerurilor şi a moinelor de iarnă, plantele să scot cu rădă­
cu ele în pământ. Desvoltându-se grâul, încolţeşte şi spo­
cină din pământ. Tot asemenea se poate întâmpla şi prin
rul, şi ciuperca se întinde prin lăuntrul grâului până în
apă stagnată (stătătoare) în locurile mai joase ale sămă-
floare. Aci se desvoaltă sporii, luând locul materiei făi­
nâturii. In astfel de caşuri primăvara vom tăvălugi săme-
noase din bob. Tăciunele grâului se poate distruge omo-
nătura, prin ceea-ce alipim rădăcinile scoase din pământ
rlnd puterea de încolţire a sporilor. Aceasta o facem În­
şi spargem scoarţa ce s’ar fi format pe suprafaţa păuien-
trebuinţând seminţe de cel puţin doi ani, deoare-ce s’a
tului. Dacă plantele sunt încă mici şi scoarţa este groasă
constatat, că sporii tăciunelui nu mai încolţesc după acest
şi tare, putem grăpa pământul.
timp. Mai putem distruge puterea de încolţire a sporilor
In cursul / verii vom plivi sămănătura de buruenile mai
prin aşa numitul văruit a seminţelor de grâu cu peatrâ
mari şi cu deosebire de măzăriche şi de secară. Pentru
vânătă (sulfat de cupru) şi anume pentru un hectolitru de
aceasta din urmă nu este de lipsă a o smulge cu rădă­
seminţe luăm 200 grame sulfat de cupru, îl pisăm foarte
cină cu tot, ci după ivirea spicelor lor le vom tăia cu se-
mărunt şi-’l disolvăm (topim) în apă ferbinte. Sămânţa o
cerea. Aceasta o putem face cu atât mai uşor, fiindcă secara
punem într’un vâs şi turnăm peste ea apă, care trece ca
dă mai curând în spic ca grâul şi paele lor sunt mai înalte.
de un lat de mână peste ea; după aceea adăugăm şi so-
Grâul mai sufere mult şi de inimicii din împărăţia
luţiunea ce am făcut şi mestecăm de repeţite-ori, tot bine
animalelor, cu deosebire de insecte. Cele mai mari strică­
laolaltă. In apa aceasta lăsăm sămânţa cel puţin 12 ore;
ciuni le fac la rădăcină şi cu deosebire larva (vermele)
după aceea scurgem apa şi sămânţa o întindem la umbră
gândacului numit Agriotis segetum, apoi larva gândacului
să se svinte şi a doua zi o sămănâm. Nu este permis â
face soluţiunea prea tare, deoare ce ar putea ataca şi col­ de Maiu, cărăbuşul numit în ştiinţă Melolontha Vulgaris.
ţul boabelor de grâu şi nu ar mai răsări nici ele. La paiu larva gândacului Zabrus Gibbus şi locusta călătoare
(Oedipoda migratoria). Contra acestor inimici omul prea
Sămănatul trebue făcut destul de timpuriu, pentru-ca
puţin poate face. Causa este modul de traiu al acestor in­
sămânţa de grâu să aibă vreme de a înfrăţi, înainte de a
secte, care poarta o viaţă mai cu seamă ascunsă. Afară
da gerurile de iarnă. Cu toate acestea grâul sufere’mai
de aceasta se ivesc într’un număr colosal răspândindu-se
uşor ca săcara gerurile, chiar neînfrâţit fiind, când dă iarna.
pe suprafeţe enorme. Mai departe este natural, că un sin­
De observat este însă, că primăvara grâul începe a da în
gur proprietar, dacă ar şi încerca a stîrpi insectele vătă­
spic cam tot în acelaşi timp, fie el semănat mai de tim­
mătoare de pe locul lui, ele totuşi s’ar ivi de pe proprie­
puriii sau mai târziu. Este însă lucru natural, că acel grâu,
tăţile vecine. S’ar putea nimici numai atunci, când toţi pro­
care a ajuns primăvara înfrăţit, va da recolte mai bune,
prietarii, ale căror pământuri sunt bântuite de insecte vătă­
ca în caşul contrar. Se recomandă deci sămănatul mai
mătoare, s’ar asocia pentru stîrpirea lor.
timpuriu. Timpul acesta cade între finele lui August şi
luna Septemvrie. Apoi în Octomvrie şi Noemvrie şi numai (Va urma).
în caşuri de tot excepţionale în Decemvrie.