Page 1 - Bunul_Econom_1902_47

Anal IU . Orăştie, 30 Noemvrie n. 1902. Nr. 47

REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl COMERCIU

ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului".

A B O N A M E N T E : A P A RE: I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) în fle c a re D u m in e c ă . se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
Astăzi, când lumina a început să-’şi şite, ci va fi adevărat om, care îşi
Invitare la abonament. întindă aripile-i binefăcătoare până în înţelege rostul pe acest pâment.

fundul satelor celor mai ascunse, azi,
Astfel când acele locuri cu câmpii
„BUNUL ECONOM“ când în mijlocul fiecărui sat se află o şi holde bogate, vor avea pe dînsele
i şcoală dătătoare de lumină, ca o fân­ oameni vioi, veseli şi mulţumiţi, foarte
cea mai effină ş i ioiodaiă. unica foaie tână, de unde trebue toţi să se adape, repede vor atrage acolo pe cei care,
când în fruntea şcoalelor se află oameni disgustaţi de învălmăşala oraşelor vo-
românească în fe lu [ ei
plini de cel mai sfânt entusiasm şi do­ iesc să guste plăcerile vieţii de ţară,
costă: ritori de a ridica pe fraţii lor săteni, ni­ după-cum zice poetul:
pe anul întreg . . . . . . 4 coroane, meni nu să va mai îndoi, că întunere-
„Locuinţa mea de vară
pe jumătate an . . . . . . 2 „ cul va fi biruit. „E la ţară,
pe un pătrar de an . . . . 1 „ „Acolo eu vreau să mor“.
Fericiţi şi' vrednici de laudă acei
Pentru România . . . . . 15 lei pe an.
fii ai poporului, care răsplătesc aşa de Ţeranul viitor, mulţumit de să­
Abonamentele se plătesc înainte
frumos neamul din care au eşit! Nu e nătatea şi averea lui, mulţumiţ de pă­
f i se p o t face cu p rim a zi a ori­
nevoe de pilde, căci faptele ne-o dove­ mântul pe care el trăeşte, va fi tot­
cărei luni.
desc; mai în toate părţile ţerii, aceşti deauna în stare a pune umărul la
apostoli binefăcători, fac sforţări pline ridicarea semenilor sei. Răsfoind isto­
de însufleţire şi prin graiu şi fapte ria neamului seu, şi văzend suferin­
gonesc întunerecul neştiinţei. ţele şi curagiul pe care l’au desfăşu­
Ţ e ra n u l şi v iito ru l. Oamenii cu idei sănătoase, cu min­ rat mult lăudaţii lui străbuni, el se

a tea limpede nisuesc a face din sătea­ va oţeli, va deveni patriot înfocat,
Ţeranul şi viitorul? Ce întrebare nul român un om sănătos ca corp, gata a-’şi vărsa sângele pentru apăra­
frumoasă şi ce vorbă plină de însem­ deştept şi priceput. Dorinţa lor este, rea căminelor strămoşeşti.
nătate! Trebue oare multă pricepere ca săteanul să cetească cât mai multe Dee D-zeu ca acest viitor se fie
pentru a răspunde la această întrebare? cărţi bune, căci cărţile cele bune în­ cât de apropiat. —m—
De sigur că nu. Cerceteze numai ori­ vaţă pe om cum să cinstească pe
cine starea de faţă, mişcarea începută D-zeu, cum să se mulţumească pe sine
şi entusiasmul tinerimii însufleţite şi cu şi pe fraţii sei. In ştiinţa de carte va îngrijiţi iarna de păsărele.
încrederea unui proroc, va putea cu­ fi mijlocul de a-’i îmbunătăţi starea,
noaşte mai dinainte viitorul săteanului de a-’i face viaţa mai plăcută.
român. Casa lui mică dar’ bine luminată, Intre pretinii şi animalele folositoare
agricultorului sunt fără îndoială şi păsărelele,
Au fost vremuri, când starea lui va fi un adevărat model de ordine
care ne desfătează prin frumseţa si cântecul
era mult mai de plâns. Veacuri întregi şi curăţenie, ear’ rosturile lui cu re­ lor melodios, însă totodată ne aduc foloase
a muncit bietul ţeran, pentru a îmbo­ gulă şi cu iscusinţă aşezate. Vitele lui, necalculabile, prin aceea, că se nutresc aproape
găţi pe acei care nu ştiau decât se-’l prin bună îngrijire, vor fi frumoase numai.cu insecte şi larvele lor, Milioane şi-
asuprească. şi el se va simţi vesel şi mulţumit milioane insecte cad jertfa lor. Mii de mâni
omeneşti nu sunt în stare a pune stavilă pus­
Câmpurile şi luncile cele bogate la vederea lor. Ogoarele şi luncile
tiirilor, ce ne căşunează pe câmp, în grădina
ale ţerii erau magazia străinului. Lipsit lui, cu muncă puţină, vor produce
de pomi roditori şi pădurile noastre în aşa
de lumina pe care toţi i-o ascundeau, mult, căci va şti cum să le lucreze. mod temeinic, ca păsărelele numite cântătoare.
muncea ca un rob, fără însă ca sărăcia Nu-’i va lipsi nimic, căci va şti să Iarna mai ales, când lipsesc gândacii şi mus-
şi mizeria să se depărteze din casa lui. strîngă şi să păstreze. In scurt el va culiţele şi larvele (vermuşii şi omizile) lor,
Cu toate acestea, mulţumită pu­ fi stăpân, mulţumit şi îndestulat în putem observa munca lor distrugătoare. Ele
le caută prin crepăturile coajei pomilor, a
terii de viaţă cu , care D-zeu l’a înzes­ curtea şi casa sa. Luminat la minte,
păreţilor şi toate ungheţurile, care adăpostesc
trat, mulţumită acelor oameni mari care iscusit şi harnic la muncă, nu va mai
ouă de insecte, Acest fapt s’a constatat de­
au ştiut sâ-’l lumineze, el s’a deşteptat fi prada înşelătorilor străini, nu va mult şi fiindcă avem încă mulţi oameni ne­
şi şi-a luat mersul spre înaintare. mai fi prada obiceiurilor vechi, gre­ ştiutori, chiar guvernele diferitelor ţeri au de-